Hong Kong-ul luptă pentru „dreptate şi vot universal”

Mii de protestatari au ieşit miercuri pe străzile din Hong Kong pentru a apăra viitorul politic al fostei colonii britanice, devenită ulterior o regiune specială administră de Beijing, care se confrunta cu din ce în ce mai multe presiuni din partea Partidului Comunist Chinez. Poliţia a estimat că numărul protestatarilor s-a ridicat la aproximativ 6.000 de persoane, în timp ce organizatorii au susţinut că ar fi fost vorba de peste 10.000.

La baza demonstraţiei anuale stau încercările Beijingului de a influenţa rezultatul alegerilor directe pentru liderul oraşului din 2017.

Protestatarii cer ca oricine doreşte să poată candida pentru post, inclusiv cei care critică autorităţile chineze.

"Obiectivul nostru de astăzi este să cerem vot universal şi nominalizări publice, un sistem care garantează că nu există preselecţii pentru alegerea Directorului Executiv", a declarat Johnson Yeung, organizatorul protestului, adăugând că viitorul politic al Hong Kong-ului se află într-un moment critic, potrivit Reuters.

Peter Tsui, un protestatar în vârstă de 65 de ani, a explicat prezenţa sa la demonstraţie: "Am protestat pentru că niciunul dintre Directorii Executivi pe care i-am avut nu a fost bun, întrucât fuseseră numiţi de către Beijing. Ar fi mai bine dacă vom ajunge să ne alegem propriul nostru Director Executiv".

Potrivit oficialilor chinezi, Constituţia Regiunii Administrative Speciale Hong Kong statuează că toţi candidaţii trebuie să fie aprobaţi de către un comitet de alegeri (ai cărui membri sunt loiali Beijingului).

Mitingul de protest a inclus şi punerea în scenă a unui referendum neoficial. Ca parte a unor acţiuni viitoare de protest se preconizează organizarea unui miting care vizează ocuparea districtului central de afaceri al oraşului, unul dintre cele mai importante centre financiare din Asia, însă acest lucru depinde de răspunsul guvernului.

„Dacă guvernul este sincer în procesul de consultare şi conduce oamenii către un consens referitor la votul universal, atunci nu va mai fi nevoie să ocupăm districtul central", a declarat unul din liderii protestatarilor, Anson Chan.

Mulţi s-au aşteptat ca fosta colonie britanică să se bucure de democraţie deplină până în 2017, când oraşul va alege un nou lider care sa îl înlocuiască pe actualul C.Y. Leung, un candidat sprijinit de Beijing, ce l-a învins la limită pe adversarul său, care avea, de asemenea, sprijinul Partidului Comunist Chinez de la guvernământ.

Candidaţi aleşi de PCC

Oficialii chinezi şi mass-media de stat au precizat că toţi candidaţii trebuie să fie aprobaţi de către un comitet de alegeri, care este constituit de Beijing.

"Dacă vom avea sau nu alegeri complete şi directe în 2017 depinde de buna colaborare de acum a tuturor", a declarat miercuri parlamentarul democrat Lee Cheuk-yan, potrivit Radio Free Asia.

"Noi trebuie să ne dublăm eforturile şi să nu ne pierdem speranţa, sau să tăcem din gură", le-a transmis el protestatarilor. "Toată lumea trebuie să lupte împreună pentru votul universal şi pentru dreptate."

Protestatarii au purtat pancarte care făceau apel la sondaje populare complete şi directe pentru alegerea succesorului lui Leung şi au solicitat stoparea obiceiului actual al Beijingului de a alege candidaţi, care efectiv blochează partidele democratice din regiune să vină cu proprii lor pretendenţi la post.

Un protestatar pe nume Liao a precizat că nu vrea să vadă iar o altă serie de candidaţi pre-selectaţi în 2017.

"Ar trebui să-şi vadă de treaba lor şi să lase cetăţenii să-şi facă singuri treburile. De asta am ieşit astăzi în stradă", a declarat acesta.

Referendumul care arată dorinţa populaţiei

Într-un referendum civil la nivelul întregului oraş, 88,6% din cei peste 60.000 de respondenţi au declarat că sunt de părere că acel comitet care se ocupă de nominalizări ar trebui să fie mai reprezentativ pentru spectrul politic din Hong Kong, în timp ce 91,2% s-au opus preselecţiei candidaţilor.

Peste 94% au fost în favoarea ideii că publicul are dreptul de a-şi desemna candidaţii.

Preşedintele Partidului Democrat, Emily Lau, a declarat că rezultatele nu au făcut parte din vreun proces oficial de consultare, dar sunt un indicativ al stării de spirit a populaţiei din Hong Kong.

Promisiuni nerespectate

În conformitate cu termenii de predare din 1997, China a garantat Hong Kong-ului continuitatea libertăţii existente de exprimare şi de asociere timp de 50 de ani.

Însă jurnaliştii şi analiştii politici susţin că Partidul Comunist Chinez şi-a dublat eforturile de îndoctrinare ideologică în teritoriu ca urmare a demonstraţiilor în masă ce au avut loc la 1 iulie 2003 faţă de propunerea unei legislaţii anti-subversiune, pe care guvernul a abandonat-o ulterior. Guvernul de la Beijing elaborase un proiect de Constituţie a Hong Kong-ului, în care a propus o clauză potrivit căreia Guvernul regional Administrativ Special din Hong Kong putea elabora legi care să interzică subversiunea atunci când este necesar (Articolul 23, numit şi „Clauza de Securitate Naţională”). Propunerea a fost întâmpinată cu o puternică opoziţie şi a fost reclamat faptul că Articolul 23 este incompatibil cu spiritul democraţiei şi libertăţii din Hong Kong.

Criticii citează de asemenea un număr tot mai mare de ocazii în care comentariile făcute de oficialii de la Beijing au dictat schimbări politice în Hong Kong, încălcând acordul "o ţară, două sisteme" care a stat la baza predării teritoriului.