Haos în sectorul energetic românesc, apreciază reprezentanţii gigantului ceh CEZ

Lipsa unei strategii în ceea ce priveşte investiţiile în sectorul energetic din partea guvernelor care s-au succedat la cârma României, i-a deranjat pe investitorii străini, iar cel mai mare investitor străin în domeniul eolian şi, în acelaşi timp, fostul partener de afaceri al statului român la construcţia unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, grupul ceh CEZ, s-a declarat dezamăgit de mediul energetic românesc. „Sunt de opt ani aici şi încă nu am văzut un concept strategic. Eu cred că România este deja în cădere şi şi-a pierdut potenţialul de a fi exportatoare de energie“, a declarat şeful CEZ România, Jan Veskrna. Acesta a explicat de ce compania s-a retras din proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. „În privinţa noilor reactoare nucleare, nu s-a întâmplat nimic de mulţi ani. Noi am fost foarte interesaţi de acest proiect, dar am renunţat pentru ca statul a tot schimbat datele proiectului. Veţi găsi oricând finanţare pentru proiecte, dacă aveţi proiecte clare, banii vor veni. Dacă veţi fi serioşi, România va fi răsplătită. Fără reglementări şi legi bune, investitorii îşi vor aloca banii pentru alte proiecte“, a spus oficialul CEZ.

Ultimele guverne ale României au încercat, fără succes, să elaboreze o strategie energetică pe termen lung şi, deşi domeniul energetic se află sub stricta supraveghere a F.M.I., nici privatizarea producătorului de energie nucleară şi nici mult-discutata reorganizare a sistemului energetic naţional nu au fost finalizate.

CEZ a fost primul dintre cei şase investitori privaţi din cadrul EnergoNuclear care a făcut pasul înapoi în proiectul Nuclearei. CEZ a anunţat pe 9 septembrie 2010 că se retrage din proiect. La 19 ianuarie 2011, încă trei investitori – GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power România – au notificat ceilalţi acţionari ai EnergoNuclear intenţia lor de a părăsi proiectul.

EnergoNuclear S.A. a fost înfiinţată în anul 2009, prin promovarea unei structuri de acţionariat în care Nuclearelectrica urma sa deţină o cotă de participare de 51% din capitalul social, ceilalţi investitori în proiect deţinând participaţii după cum urmează: RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola câte 6,2%. Nuclearelectrica a fost nevoită să cumpere, cu un preţ de 4 milioane de euro, acţiunile pe care societăţile RWE, Iberdrola şi GDF Suez le deţineau (24,5% cumulat) în societatea de proiect EnergoNuclear. Astfel, Nuclearelectrica a ajuns să deţină 85% din Energonuclear.

Nuclearelectrica a fost înfiinţată în 1998 şi deţine cele două unităţi ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă şi Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti. Compania acoperă circa 18% din totalul de electricitate produsă anual în România. Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă au fiecare instalată o putere de circa 700 MW. Reactoarele 3 şi 4 urmează să fie construite şi puse în funcţiune după 2017.