Guvernatorul Băncii Centrale a Iranului sancţionat de SUA pe motiv că susţine terorismul

Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a anunţat marţi sancţionarea guvernatorului Băncii Centrale a Iranului, Valiollah Seif, şi a unui alt oficial senior al Băncii Centrale, Ali Tarzali, potrivit RFE/RL.

Cei doi oficiali au fost acuzaţi de susţinerea terorismului pentru că ar fi ajutat la transferarea a milioane de dolari în numele Forţei Quds (FQ) – o ramură a Gărzilor Revoluţionare Iraniene (IRGC) – pentru a sprijini miliţia libaneză Hezbollah, se menţionează în declaraţia OFAC.

“Este teribil, deşi nu surprinzător, că oficialul cu rangul cel mai înalt din sectorul bancar al Iranului ar conspira cu FQ-IRGC pentru a facilita finanţarea unor grupuri teroriste precum Hezbollah. Acest lucru subminează orice credibilitate pretinsă de acesta de protejare a integrităţii instituţiei”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin.

“SUA nu va permite abuzurile tot mai îndrăzneţe comise de Iran asupra sistemului financiar internaţional”, a adăugat Mnuchin.

Declaraţia a mai precizat că desemnările atribuite celor doi oficiali bancari “nu se extind” asupra Băncii Centrale a Iranului.

OFAC a inclus pe lista sa neagră şi Banca Islamică Al-Bilad din Irak şi pe preşedintele acesteia, Aras Habib, susţinând că el a ajutat IRGC-FQ să transfere fonduri din Teheran către Hezbollah.

În 10 mai, Trezoreria SUA a sancţionat nouă cetăţeni şi entităţi din Iran pentru presupusa operare a unei reţele de schimb valutar care ar fi transferat milioane de dolari în numele Forţei Quds.

Sancţionarea guvernatorului Băncii Centrale a Iranului a avut loc la o săptămână după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că retrage SUA din acordul nuclear încheiat între Teheran şi marile puteri.

Începând cu 7 august, SUA va impune sancţiuni privind “cumpărarea sau achiziţionarea bancnotelor de dolari americani de către guvernul Iranului”, a declarat Departamentul Trezoreriei americane.

Şi, în 5 noiembrie, vor fi reimpuse sancţiuni asupra persoanelor “care se implică cu bună ştiinţă în anumite tranzacţii semnificative” cu Banca Centrală a Iranului.

Pe lângă SUA şi Iran, acordul nuclear, cunoscut şi sub numele de Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune (JCPOA), a fost semnat de Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Toate aceste ţări au cerut Washingtonului să rămână în acord, susţinând că acesta reprezintă cea mai bună cale pentru a împiedica Teheranul să dezvolte arme nucleare. Acordul prevede ca Iranul să îşi limiteze în mod semnificativ programul nuclear în schimbul relaxării sancţiunilor internaţionale.

Trump a justificat decizia de a se retrage din JCPOA afirmând că Iranul a încălcat “spiritul” acordului prin finanţarea violenţei militante în Orientul Mijlociu şi prin continuarea testelor cu rachete balistice.

Totuşi, Iranul neagă faptul că ar finanţa violenţa extremistă şi susţine că programul său nuclear are doar un obiectiv civil.