Grindeanu: Nefăcând absolut nimic, Guvernul Cioloş a depăşit deficitul de 3%. E absolut inadmisibil

Guvernul Cioloş a depăşit deficitul bugetar de 3% convenit cu Uniunea Europeană deşi nu a mărit salarii sau pensii, nu a luat fonduri europene, nu a făcut nimic, a acuzat premierul Sorin Grindeanu. Replica tehnocraţilor nu s-a lăsat mult aşteptată.
Sorin Grindeanu
Sorin Grindeanu (Florin Chirila/Epoch Times)

Deşi nu a făcut "absolut nimic" anul trecut, Guvernul Cioloş a reuşit să depăşească limita de 3% a deficitului bugetar, şi-a exprimat nemulţumirea luni seară, la Antena 3, premierul Sorin Grindeanu. O primă replică tehnocrată a venit din partea fostului consilier de stat Ionel Dancă, urmat la scurt timp de fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

"În 2016, nefăcând nimic, neluând niciun fel de măsuri, absolut nimic, nefăcând investiţii majore pe care să le vedem, nemărind salarii, nemărind pensii, neatrăgând fonduri europene, nefăcând nimic, deficitul de 3% a fost depăşit în anul 2016. Este o chestiune extrem de gravă, apropos de ceea ce au făcut aceşti domni anul trecut nefăcând nimic în România", a declarat Sorin Grindeanu, citat de News.ro.

Premierul pretinde că, într-un astfel de context, Guvernul său este practic nevoit să cumpănească şi mai atent orice măsură care va avea impact financiar.

"Este inadmisibil, absolut inadmisibil ceea ce s-a întâmplat", a mai precizat Grindeanu.

Declaraţiile premierului vin în contextul datelor prezentate de Eurostat, potrivit cărora deficitul României a fost de 3% pe metodologia ESA, respectiv sub 3% pe cash. Cu alte cuvinte, ţinta asumată de România nu a fost de fapt depăşită.

Clarificări "tehnocrate" (I)

"N-am putut dormi azi-noapte de supărarea lui Grindeanu. L-au supărat "apostolii" tehnocraţi. Supărarea lui este că deşi anul trecut România a încheiat cu un deficit cash (cu banii în casă) de 2,41%, Eurostat a raportat un alt deficit, de 3% pe metodologia ESA (sistemul european de contabilitate care include şi plăţile angajate în acel an). O să revin cu explicaţii mai amănunţite despre ce este deficitul ESA şi cum se tratează pentru că acesta este într-adevăr o "boală" de raportare financiară care se tratează cu transparenţă bugetară, ceea ce Guvernul Cioloş a făcut foarte mult anul trecut şi actualul Guvern nu prea spre deloc.

Pe fond şi în esenţă însă, diferenţa dintre cash şi ESA vine tocmai din angajarea unor plăţi în 2016 în special pentru unele majorări salariale din sistemul public, legiferate de onor Parlament, în frunte cu membrii Comisiilor de buget - finanţe, conduşi la acea vreme de actualul ministru de Finanţe. La fel de important şi esenţial este însă dacă aceste plăţi din 2016 au fost ceva conjunctural şi independent de politica bugetară a Guvernului şi dacă derapajele bugetare din acest an au vreo legătură cu ce s-a întâmplat anul trecut. Răspunsul este evident că a fost ceva conjunctural şi chiar împotriva voinţei Guvernului şi nu, derapajele actuale nu au legătură cu cheltuielile din anul trecut!

Mai mult, Guvernul Cioloş a combătut cât a putut anul trecut derapajele bugetare care erau aprobate de parlamentari cu frenezie electorală şi entuziasm populist deşi aveau aviz negativ de la Guvern. Da, de către aceeaşi parlamentari care acum nu pot dormi noaptea din cauza propriilor legi, votate într-un an electoral şi care au dus la acel deficit pe care acum îl blamează deşi au fost avertizaţi că aşa se va întâmpla. Important este că chiar şi aşa, pe cash am încheiat cu 2,41%, mai bine decât ţinta de 2,8% iar pe ESA ne-am păstrat în pragul impus de 3% cu precizarea, aşa cum am spus, că diferenţa foarte mică faţă de ţinta asumată de 2,95% pe ESA a venit din angajarea unor plăţi pentru unele majorări de cheltuieli sociale votate de parlamentarii care aveau majoritate anul trecut şi acum conduc România", a fost răspunsul dat de fostul consilier de stat Ionel Dancă.

Clarificări "tehnocrate" (II)

"Revin cu precizarile promise, formulate si asumate de fostul Pim-ministru Dacian Ciolos si Anca Dragu, fostul ministru al Finantelor Publice.

Datele oficiale publicate de Institutul European de statistică, Eurostat confirmă rezultatul bugetar prudent realizat de Guvernul României în 2016, care a încheiat exerciţiul financiar cu un deficit de 3%, potrivit metodologie europene de raportare (ESA), la limita pragului impus de regulile europene de prudenţialitate.

Rezultatul bugetar prudent al României din 2016 este întărit de raportul oficial al ministerului Finanţelor Publice care ia în calcul cheltuielile realizate efectiv în cursul anului (metodologia ”cash”) şi care din această perspectivă consemnează un deficit de 2,41%, mai mic chiar decât ţinta asumată de 2,8%.

Atât din punct de vedere al metodologiei care ia în considerare cheltuielile realizate efectiv (cash) cât şi din punct de vedere al metodologiei europene (ESA), care include şi cheltuielile angajate în decursul unui an, rezultatul final al politicii bugetare din 2016 demonstrează şi confirmă o politică prudentă şi responsabilă a guvernului de la acea vreme.

Iar dacă din punct de vedere al metodologiei naţionale, folosită de altfel şi în raportările Fondului Monetar Internaţional, deficitul bugetar din 2016 a fost de 2,41%, mai mic decât cel asumat iniţial (2,8%), în cazul raportărilor după metodologia europeană există o mică diferenţă faţă de ţinta propusă de 2,95% ca urmare a angajării unor plăţi sociale de natură salarială stabilite de instanţele judecătoreşti sau legiferate în decursul anului.

Angajarea unor plăţi suplimentare faţă de politica Guvernului din 2016 prin proiecte legislative populiste aprobate într-un an electoral, asupra cărora guvernul a atras atenţia la acea vreme prin avize negative, ignorate de Parlament, a dus la această diferenţă între deficitul bugetar "cash" şi deficitul ESA.

Diferenţa dintre deficitul "cash" şi deficitul ESA a avut în principal cauze independente de voinţa Guvernului din 2016, cum ar fi:

- Legea 85/2016 care a decis majorarea salariilor profesorilor cu 50% (abrogată în 2009) şi pentru acele persoane care nu au câştigat acest drept pe cale judecătorească. Impactul acestei măsuri legislative este de 3,2 miliarde de lei din care 900 milioane lei au fost plătite în 2016. Astfel, potrivit metodologiei "cash", în 2016 a rezultat o cheltuială de 900 milioane lei dar după regulile de raportare europeană, impactul total al măsurii de 3,2 miliarde lei este contabilizat în 2016.

- Despăgubirile pentru foştii proprietari deposedaţi abuziv de statul român au însumat 2,1 miliarde lei ca urmare a legilor aprobate în acest sens în 2013 şi 2014 şi care prevedeau înfiinţarea unui fond imobiliar care ar fi urmat să ofere posibilitatea despăgubirii acestor persoane prin astfel de active. Si aceste sume au fost contabilizate in contul anului 2016..

- Despăgubirile pentru plata "taxei auto", în sumă de cca. 0,4 miliarde lei, ca urmare a deciziilor judecătoreşti, deşi se vor plăti efectiv în 2017, acestea au fost contabilizate potrivit metodologiei europene tot în 2016.

- Veniturile bugetare din luna ianuarie sunt raportate ca fiind aferente anului precedent, potrivit metodologiei europene. Astfel, căderea veniturilor din luna ianuarie 2017, cu 1,1 miliarde lei faţă de aceeaşi lună din anul trecut, este contabilizată în deficitul ESA din 2016.

Aşadar, în mod surprinzător şi în ciuda unor afirmaţii publice, faptul că, potrivit regulilor europene de raportare, o parte din cheltuieli deşi nu au fost efectuate în 2016 au fost incluse în exerciţiul bugetar din anul trecut ”ajută” guvernul actual în sensul în care unele dintre aceste cheltuieli amintite mai sus nu vor mai fi consemnate oficial în acest an iar nerealizările la capitolul veniturilor bugetare din prima lună a anului din 2017 au fost consemnate în contul anului trecut.

Prin urmare, diferenţa dintre deficitul "cash" şi deficitul ESA nu este nicidecum o "moştenire grea" din partea guvernului din 2016 care a trebuit să consemneze în contabilitatea oficială europeană inclusiv cheltuieli angajate anul trecut şi care vor fi realizate în acest an, ci este in cele din urmă chiar în favoarea guvernului din 2017.

Grav este însă că această diferenţa arată în acelaşi timp deosebirea dintre o guvernare responsabilă şi prudentă şi o majoritatea parlamentară care într-un an electoral a ignorat avertizările Guvernului şi a legiferat creşterea cheltuielilor bugetare chiar împotriva avizelor negative primite.

Guvernul Cioloş îşi asumă propriile decizii dar nu poate să-şi asume unele decizii iresponsabile ale unei majorităţi parlamentare care a acţionat populist într-un an electoral.

Iar, dacă un guvern responsabil şi prudent cu deficitul bugetar, constrâns de măsurile legislative populiste, a ajuns totuşi la limita de 3% din PIB, ne putem îngrijora în mod serios ce se poate întâmpla când aceeaşi majoritate parlamentară care a forţat acest rezultat are acum toate pârghiile deciziilor politice, inclusiv guvernarea.

Şi chiar dacă nivelul deficitului bugetar poate fi interpretat ca o decizie politică, depăşirea sistematică a unui nivel de prudenţialitate prin măsuri populiste costă foarte scump. Nivelul de îndatorare va creşte iar generaţiile viitoare vor plăti acest mod de gândire.

Prin urmare, aici nici nu mai este vorba de ceea ce spune sau nu Comisia Europeană, prin instrumentele standard pe care le are la dispoziţie şi pe care le poate declanşa încă de la primele semne atunci când constată abateri sistematice de la normele europene de prudenţialitate.

Aici este vorba despre responsabilitatea faţă de propria comunitate căreia îi amanetezi viitorul prin măsuri populiste, cu efecte pozitive pe termen scurt dar negative pe termen lung."

Ghinea, mesaj pentru "Dorel

"Dorel a făcut aseară un întreg bâlci legat de deficitul bugetar. Grindeanu e supărat (iar) pe tehnocraţi, care au lăsat deficitul cât şi-au propus, deşi au avut de aplicat legi populiste votate de Parlament (în ciuda protestelor Guvernului tehnocrat). Şi au dat şi rambursarea TVA la timp.

Grindeanu acum se scarpină în cap, nu are bani pentru legile populiste votate de partidul său anul trecut, nici de promisiunile populiste ale aceleiaşi bande făcute în campanie. Amână plăţile pentru TVA, adică ia bani din economia reală ca să dea pe populisme.

Dar Grindeanu e supărat pe tehnocraţi. De ce? Pentru că vreo două luni mai ţine scuza asta la audienţa captivă. Apoi tot veţi da socoteală, pârâie pe toate părţile fermoarul bugetar. Dorele, ţine minte: 3%."