Grecia îşi scoate la vânzare companiile gazifere

Guvernul elen pregăteşte un proiect de lege cu privire la o nouă şi amplă privatizare a proprietăţilor de stat. Un acord politic pe marginea acestui subiect a fost discutat în timpul reuniunii de două zile, finalizate marţi, dintre liderii celor trei partide ale coaliţiei aflate la guvernare. Programul este menit să consolideze argumentele Greciei în favoarea amânării cu doi ani a termenelor pentru îndeplinirea obligaţiilor sale în faţa creditorilor, notează, joi, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Privatizarea vizează peste 50 de companii de stat. Cele mai tentante sunt considerate concernul gazifer DEPA şi compania pentru transportarea gazului DESFA. Atena a anunţat deja că cererile pentru participarea la licitaţie vor fi primite până la sfârşitul lui septembrie. Ţările care manifestă cel mai mare interes pentru achiziţionarea de companii din sectorul gazifer al economiei greceşti sunt Rusia, Italia, Franţa şi SUA.

La vânzare vor fi scoase, de asemenea, loteria naţională OPAP, teritoriul fostului aeroport din capitala elenă 'Elliniko', o serie de clădiri din Atena şi din insulele Corfu şi Rhodos.

Grecia a reuşit să obţină marţi, din credite pe termen scurt, circa 800 de milioane de euro. Însă, toate marile agenţii de rating menţin Grecia la periculosul nivel 'C', în timp ce agenţia new-yorkeză Standard&Poor's a retrogradat miercuri Grecia de la 'stabil' la 'negativ'. Agenţa motivează decizia sa prin deteriorarea situaţiei economice a ţării şi inevitabila sa nevoie de credite suplimentare. Pronosticul este şi el pesimist. Dacă prognozele Uniunii Europene (UE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) limitează scăderea economiei greceşti în 2012-2013 la 4-5%, analiştii de S&P's prognozează o scădere de 10-11%.

Deznodământul dramei greceşti nu este clar. Reprezentanţi ai UE declară că în relaţia cu Grecia trebuie menţinut 'obiectivul ambiţios' privind reducerea, până în 2020, a datoriilor sale până la 120% din Produsul Intern Brut (PIB). La rândul său, troika de inspectori UE-FMI-BCE a lăudat luni Atena pentru măsurile suplimentare de austeritate, însă nu toate. FMI a cerut o îmblânzire a condiţiilor de creditare a Greciei, fiind îngrijorat de faptul că, în caz contrar, Atena nu va putea să înceapă anul viitor restituirea primului împrumut în valoare de 20 de miliarde de euro.

Tensiune politică îi conferă crizei din Europa discuţiile cu privire la posibila ieşire a Greciei din zona euro. Prin duritatea tonului se remarcă persoane care reprezintă atât guvernul Germaniei, cât şi partidele din această ţară. După ce vicecancelarul şi ministrul german al economiei Philipp Roesler a declarat că 'despărţirea de Grecia nu mai sperie pe nimeni', ministrul de finanţe al landului Bavaria, Markus Soeder, a adăugat că, potrivit pronosticului său, 'Grecia ar trebui să părăsească zona euro până la sfârşitul acestui an'. S-au găsit personaje politice şi publicaţii germane reputate care au lansat critici la adresa directorului Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi şi a premierului italian Mario Monti, suspectându-i de promovarea strict a intereselor Italiei, iar pe acesta din urmă incusiv de 'crearea unui front franco-italiano-spaniol', îndreptat împotriva cancelarului federal al Germaniei, Angela Merkel.

Reacţia de răspuns nu a întârziat să apară. În comentariul publicat miercuri în Spiegel-Online se spunea că 'Berlinul nu trebuie să se mire dacă alte guverne reacţionează iritat la durităţile germane'. Nu s-a abţinut nici măcar şeful Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. Replicându-i lui Roesler, acesta a declarat că 'mulţi germani, precum şi presa germană, vorbesc despre Grecia ca şi cum acesta ar fi un popor ce nu merită respect. Această atitudine nu este corectă'. Juncker îi îndeamnă pe politicieni 'să înveţe din nou să trăiască în Europa'.

Este plină de polemică şi presa italiană. Astfel, postul de televiziune ARD citează comentariul jurnalistului Alessandro di Lellis, conform căruia este o realitate că italienii se uită la Germania ca la o ţară mai puternică decât toate alte ţări europene şi care îşi impune regulile sale Europei, prin decizii egoiste. Ministrul de externe al Germaniei, Guido Westerwelle atenţionează: tonul dezbaterilor a devenit periculos.