Grecia ia în vizor oligarhii şi infractorii în noul său plan fiscal

Grecia va prezenta marţi creditorilor săi un set de reforme propuse pentru a-şi asigura o prelungire a programului de bailout. Reformele ar include un plan fiscal în valoare de 7,3 miliarde de dolari care vizează industria de contrabandă şi oligarhii ţării.

Publicaţia germană Bild a raportat că guvernul lui Alexis Tsipras speră să câştige 2,5 miliarde de euro ca urmare a punerii în aplicare a planului, cu o sumă similară obţinută din taxele recuperate de la companii. Alte 2,3 miliarde de euro ar trebui să fie obţinute dintr-o operaţiune de suprimare a traficului de petrol şi ţigări.

Totuşi, orice reformă propusă de Grecia trebuie să fie aprobată de creditorii internaţionali, pentru a asigura o prelungire de 4 luni a programului de salvare financiară a ţării, susţine BBC.

În prezent, Grecia datorează un total de 323 miliarde de euro, în principal zonei euro, dar şi băncilor din Grecia şi celor din alte ţări, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Centrale Europene. În baza acordului actual, suma totală de ajutoare financiare promisă Greciei este de aproximativ 240 miliarde de euro.

Grecia încearcă să ajungă la un acord pe care creditorii săi, în principal cu Germania, să-l accepte, după ce două runde anterioare de negocieri nu au dus nicăieri. Unul dintre motivele blocării negocierilor a fost dorinţa guvernului elen de a forţa creditorii internaţionali să renunţe la măsurile de austeritate impuse Greciei pentru programul de bailout.

Totuşi, Germania a declarat că nu va reduce deloc datoria rămasă a Greciei şi insistă ca Atena să onoreze termenii acordului actual de bailout. “Cât timp programul nu este finalizat cu succes nu se vor acorda plăţi”, a declarat ministrul german al finanţelor Wolfgang Schäuble pentru New York Times.

Grecia a cerut joi o prelungire cu 4 luni a împrumutului său, dar cererea a fost iniţial respinsă de Germania. Însă vineri, creditorii Greciei au declarat că sunt dispuşi să ia în considerare prelungirea acordului, oferindu-le grecilor trei zile să prezinte o listă de măsuri ce va trebui să fie aprobată de miniştrii finanţelor din zona euro.

Acordul la care s-a ajuns vineri îi va permite Greciei să ceară creditorilor săi să renunţe la măsurile de austeritate – precum reduceri ale pensiilor şi concedieri în masă – şi în schimb să implementeze un set de reforme care să vizeze cetăţenii bogaţi ai ţării care o duc mult mai bine în timpul crizei.

Zonele critice din sectorul privat al Greciei sunt controlate de un grup mic de familii care menţin monopoluri asupra mai multor industrii, precum bancar, al transporturilor şi construcţiilor.

Guvernul Tsipras a denunţat în repetate rânduri monopolul lor, iar ministrul grec al finanţelor Yanis Varoufakis a promis că va distruge oligarhia, a raportat Reuters.

Totuşi, partidul Syriza a fost criticat de facţiuni din interiorul său. Tendinţa Comunistă, o facţiune de extremă stânga din cadrul Syriza, a denunţat vineri acordul ca fiind o cedare în faţa şantajului troikăi (Comisia Europeană, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Centrale Europene).

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.