Grecia: Deputaţii, în faţa unei opţiuni cruciale pentru viitorul ţării
alte articole
Deputaţii greci au luni în faţa lor o opţiune crucială, să aleagă sau nu candidatul propus de guvern la preşedinţia ţării, iar dacă răspunsul lor este nu, atunci favorizează preluarea puterii de către partidul de stânga Syriza - care se opune politicii de austeritate -, o perspectivă care îi îngrijorează pe finanţatorii internaţionali ai ţării, comentează AFP.
La prânz ora locală (10.00 GMT), cei 300 de deputaţi se vor ridica pe rând când îşi vor auzi numele strigat pentru a-şi face cunoscută opţiunea 'Stavros Dimas' sau numai 'prezent'.
În primul caz, ei îşi vor exprima acordul cu alegerea acestui fost comisar european pentru a-i succede în martie lui Carolos Papoulias în postul onorific de preşedinte al ţării.
În celălalt caz, ei îşi vor manifesta opoziţia, mai puţin legată de Dimas, cât faţă de continuarea politicii de austeritate care apasă de patru ani asupra grecilor, sub egida guvernului de coaliţie dreapta-socialişti condus de conservatorul Antonis Samaras.
Observând primele două tururi, de pe 17 şi 23 decembrie, pare aproape imposibil ca Stavros Dimas să strângă pentru numele său cele 180 de voturi necesare. El a obţinut 160 în primul tur şi 168 în al doilea, după ce prim-ministrul Samaras a promis organizarea legislativelor la sfârşitul lui 2015 în loc de iunie 2016, dacă Dimas va fi ales.
În cazul unu eşec, parlamentul va fi dizolvat în termen de zece zile, iar alegerile legislative vor avea loc, fără îndoială, pe 25 ianuarie sau 1 februarie.
Sâmbătă, Antonis Samaras a apărut la postul naţional de televiziune NERIT resemnat în faţa acestei perspective, chiar dacă a dat asigurări că 'a făcut totul si face în continuare tot ce îi stă în putinţă' pentru a evita alegerile anticipate. El le-a solicitat partidelor mici care se vor alia cu Syriza 'să nu arunce Grecia într-o nouă aventură'.
Într-un interviu acordat cotidianului Bild, ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schäuble, a atras sâmbătă atenţia că 'noi alegeri nu vor schimba cu nimic datoria Greciei (175% din PIB). Fiecare nou guvern trebuie să respecte acordurile asumate de predecesorii săi', a subliniat el, într-un avertisment către Syriza care doreşte reducerea acestei datorii.
Comentatorii sunt de părere că liderul partidului Syriza, Alexis Tsipras, dincolo de 'propunerile sale oratorice', va face loc 'realismului' dacă va ajunge prim-ministru. De altfel, Tsipras s-a angajat să nu acţioneze în mod 'unilateral' în ce priveşte datoria Greciei.
Cât despre Samaras, el poate conta pe ezitările electoratului în cazul alegerilor anticipate.
Chiar dacă sondajele dau în continuare un avans de cel puţin trei puncte pentru Syriza în faţa partidului Noua Democraţie al prim-ministrului, o anchetă Kapa Research a arătat la sfârşitul săptămânii trecute că grecii, în această perioadă de incertitudini, consideră că Samaras (44,1%) este mai bun pentru a conduce ţara decât Tsipras (34,4%).