Google dezvăluie centrele secrete de date, dar de ce acum?

Recent, Google a prezentat texte, imagini şi chiar un tur virtual al centrelor lor secrete de date. Acum, unul dintre subiectele cele mai bine păzite ale gigantului de Internet este dezvăluit prin intermediul excursiilor ghidate şi chiar a unui spectacol media Google Plus. Dar de ce acum?

Oricine cunoaşte ceva despre Google ştie că date importante şi mai puţin importante sunt o componentă majoră a afacerii lor. Fie că sunteţi unul dintre cei care se tem că informaţiile dvs. personale pot fi folosite împotriva dvs sau nu, oricine navighează pe web a auzit despre "probleme de confidenţialitate", din moment ce termenul se aplică reţelelor sociale, motoarelor de căutare şi altor furnizori de servicii.

Dacă stăm strâmb şi judecăm drept, este rezonabil ca Google sau Amazon să facă tot ce pot pentru a-şi proteja nu numai datele, dar şi investiţia totală de stocare a acestora. Ştiind acest lucru, unii vor pune la îndoială "motivul şi momentul" acestei ştiri, în timp ce alţii ar putea presupune că Google acţionează ca de obicei, implicând oamenii direct în confruntarea privind Internetul. Şi există numeroase dovezi de "tehnologie umanizată" prezentată în regulile de acceptare ale companiei. Totuşi...

"Unde trăieşte Internetul"

În primul rând trebuie să luăm în considerare cât de departe a mers Google pentru a "arăta" centrele lor super-secrete de date. Folosind platforma G , compania şi-a creat un profil bine evidenţiat de afirmaţiile lui Urs Hölzle, Vicepreşedinte Senior al infrastructurii tehnice Google, într-o postare de pe blog: "Facem tot ceea ce putem pentru a proteja (datele) ... doar puţini angajaţi au acces la etajul unde se află serverele." Citind blog-ul îţi dai seama de ceva. "Acest lucru sună a campanie de relaţii publice" Ba mai rău decât atât, vorbeşte despre super-tocilari detaşaţi de realitatea percepţiei oamenilor obişnuiţi. Google găzduieşte Internetul nostru, îl deţine? Într-adevăr.

Imaginile de înaltă rezoluţie, o carte plină de informaţii, urmărite de cititori arată nu numai interiorul Google, dar şi că cineva s-a chinuit foarte mult să-l prezinte. Imaginea de mai sus prezintă centrul din Mayes County, Oklahoma. Pun pariu că nu v-aţi gândit că Google ar fi prezent acolo. Când vizitaţi paginile "suplimentare" ale Google, asta este ceea ce veţi găsi. Când vine vorba de transparenţă, fie aparatul de relaţii publice al Google dă întâmplător peste asta, fie o forţă karmică s-a asigurat că lumea observă cum se vede pe sine cea mai mare companie de tehnologie la nivel mondial.

Între timp circula un memoriu de 100 de pagini despre faptul că birourile US Federal Trade Commission (FTC) le cer părerea celor cinci comisari de acolo dacă agenţia ar trebui sau nu să intenteze lui Google un proces anti-trust privind practicile sale de căutare. Voila!

Aici găsim un motiv bun, printre multe altele, ca Google să organizeze o petrecere privind managementul reputaţiei sale. Să recunoaştem, efortul lui Larry Brin şi Larry Page, iniţiat într-un garaj, a crescut actualmente la proporţii epice, iar asta nu s-a întâmplat fără să-şi fi făcut o mulţime de duşmani pe parcurs. De curând, paradigmele de căutare ale companiei, Panda şi Penguin, au înfuriat zeci de mii de persoane. Din cauza procesului cu Oracle, concurenţei cu Facebook şi Twitter, aşa-numitei alianţe FairSearch care vizează corectitudinea privind căutarea online, compania pe care milioane de oameni au ajuns să o iubească şi să aibă încredere era la un pas de atac - sau de cădere, în funcţie de cum percepe fiecare.

Gândiţi-vă! Fiecare om este Google

Multe lucruri s-au întâmplat de când Larry Page a preluat conducerea Google cu câteva luni în urmă. Compania a intrat într-o competiţie acerbă departe de competenţa lor de bază privind căutarea online. Toată lumea ştie asta, şi mulţi susţin Google. Cu toate acestea, compania Google în dezvoltare continuă creează detractori. Pentru mulţi, Google de astăzi pare să fi mers împotriva motto-ului lui Sergey Brin, "nu faceţi rău". Lăsând la o parte că motorul de căutare Google deţine 66,8% din piaţă, problema companiei o reprezintă valorile "căutării interne". Paginile pe care le oferă motorul de căutare favorizează acum companiile care, într-un fel sau altul, aduc profit companiei Google. În timp ce acest lucru înseamnă un bun simţ al afacerilor, rezultatul final distruge avantajul competitiv al celor care nu au o legătură strânsă cu veniturile Google. Introduceţi în schemă şi FTC şi avem de-a face cu un potenţial dezastru nu doar pentru schema lucrativă a Google, dar şi pentru brandul companiei per total.

Percepţia publică a fost întotdeauna folosită pentru a influenţa rezultatul final. Acesta este un an electoral prezidenţial, dar nici o persoană din cele care citesc acest articol nu ar trebui să rămână ignorantă faţă de relaţii publice şi înşelăciune. Dezvelirea centrelor super-secrete de date ale Google este o "lovitură" la adresa transparenţei, desigur. Dar, prezentarea centrului de date extrem de curat din Lenoir, Carolina de Nord, cu toţi acei muncitori obişnuiţi de acolo – fiecare bărbat şi fiecare femeie concentraţi asupra sarcinilor, tatuajelor şi tricourilor lor strălucitoare - este un simbol al unei campanii media care vizează managementul reputaţiei, pe de-o parte, şi poate reprezenta o acţiune judiciară preventivă pe de altă parte. Cel puţin asta ar fi o părere.

Ciudat este faptul că invitaţia făcută de Google celor de la Wired, pentru a vizita primii centrele lor de date (a se vedea postarea de pe blog), coincide într-un fel cu un articol "Monopolurile: Legea antitrust protejează consumatorii şi nu competitorii"despre blogul IT care încalcă dreptul tehnologic şi constituţional, scris de fostulul profesor de drept Marvin Ammori, care face o treabă bună în raţionalizarea unui monopol Google - asta în cazul în care consumatorul doreşte acest lucru. Citez afirmaţiile lui Ammori de la sfârşitul articolului:

"Dezvăluire: Firma mea de drept şi cu mine lucrăm pentru Google şi alte câteva companii de tehnologie. Acestea sunt opiniile mele şi nu le reprezintă pe cele ale firmei mele sau ale clienţilor noştri."

Aici vom vedea povestea lui Ash Williams (imaginea de mai jos), un individ care se ocupa cu tratarea apei la centru Google din Douglas County, Georgia - această relatare este de fapt o acţiune genială de relaţii publice. Aproape coabitând cu monopolurile Wired este ideea "scopul scuză mijloacele". Cel puţin în cazul unui contribuabil al Wired. Citez din nou din articolul menţionat mai sus:

"Întrebarea cheie este dacă un monopol aduce prejudicii consumatorilor - sau dăunează doar concurenţilor săi, în beneficiul acelor consumatori."

Oare aşa stă treaba? Oare următoarea campanie de relaţii publice va consta din convingerea oamenilor că Google ar trebui să facă toate regulile? Toată lumea ştie cum arată fondatorii Google şi îşi imaginează că aceşti miliardari fac ceea ce fac de obicei miliardarii. Eroii tocilari au devenit un fel de super-eroi moderni - celebrităţi în ierarhia înaltei tehnologii. Nu foarte mulţi dintre noi îşi imaginează Google ca o "fabrică" sau un centru de date, sau chiar ca o companie ce are lobbyişti pregătiţi de luptă la Capitol Hill. Ceea ce pare să facă această "campanie" este să umanizeze conglomeratul Internetului. Perfect, aproape!

Pe la jumătatea cercetării mele pentru acest articol, mi-am dat seama de ceva. Enormitatea Google. Pe Internet, navigând prin intermediul dispozitivelor noastre inteligente sau a monitoarelor, dimensiunea influenţei acestei companii este un pic obscură. Analizând un 1 milion de dolari cheltuiţi pe ţevi şi oţel şi 10 milioane de dolari pe servere, lumini, camere video şi oameni - dacă înmulţiţi acest lucru cu infrastructura şi ceea ce este nevoie pentru a conduce un astfel de conglomerat de afaceri ... vă daţi seama, nu-i aşa? Iar lupta a început deja, procesele şi discuţiile despre monopol devenind ars technica - Timothy B. Lee povestind despre congresmanul Jared Polis (D-CO) care a avertizat practic FTC să nu enerveze Google.

Ca o notă finală menţionez că dacă priviţi postările recente de pe blogul Google s-ar putea să descoperiţi că compania s-a angajat în preocupări speciale mult mai mult decât de obicei, de la hispanici la profesori şi chiar la cei care se întreabă despre "deschiderea companiei" – autori diverşi de pe Google care par să facă lobby. Cu toate acestea, asta ar putea fi o percepţie fermă.

Ar trebui să decideţi singuri

Ash tratând apa în Georgia echivalează cu dvs şi cu mine făcând acelaşi lucru sau ceva similar. Google ca monopol sau oligopol sau Big Brother se împrăştie în ochii minţii după ce locul este umanizat. Totuşi nu vă lăsaţi înşelaţi pentru ca aceasta este o maşină de făcut bani de proporţii monumentale. Cred că este important ca să ne "echilibrăm" percepţia privind această companie şi alte entităţi de afaceri. Aşa cum am afirmat anterior, este suficient loc pentru a crede că toată această "prezentare de date" reprezintă doar o afacere pentru acţionarii Google. Spectacolele Google Glass, XLabs, reclamele cu Lady Gaga ale lui Brin dovedesc că acest Goliat al Internetului ştie cu siguranţă ce înseamnă marketing.

Oamenii trebuie să decidă pentru ei înşişi, şi o vor face. Influenţate de relaţii publice corporative sau de scriitori mai vechi din domeniul IT care pun întrebări nebuneşti, aceste evenimente necesită cel puţin o cercetare atentă din partea noastră. Vorba zicalei, “timing is everything” - "sincronizarea timpului înseamnă tot" - deci ce credeţi despre asta? Vă rugăm să ne spuneţi părerea dvs. Joacă Google un joc important în domeniul relaţiilor publice sau compania se deschide doar de dragul înţelegerii ei?