Giganţii mărilor migrează bazându-se pe amintiri
alte articole
Balena albastră (Balaenoptera musculus) este un mamifer marin din subordinul balenelor cu fanoane (Mysticeti). Cu o lungime de 30 metri şi o masă corporală de peste 170 tone, este unul dintre cele mai mari animale care ar fi existat vreodată pe Pământ.
Memorie excelentă
Balenele albastre sunt în măsură să-şi amintească cu precizie locurile unde se află cea mai mare cantitate de hrană şi să le găsească în timp ce migrează, în momentul cel mai potrivit. Şi, pentru aceasta, ele se bazează în primul rând pe memorie, în loc să urmărească semnalele ambientale, pe care le folosesc într-o măsură mai mică doar pentru a-şi ajusta rutele. Acet lucru este evidenţiat de studiul publicat în revista Pnas (Memory and resource tracking drive blue whale migrations), care analizează mişcările balenelor albastre (Balaenoptera musculus) în timpul migraţiei.
Cum migrează balenele
Comportamentul migrator al animalelor marine este destul de inovator, explică cercetătorii: se cunosc multe despre comportamentul animalelor terestre, dar foarte puţin despre cel al locuitorilor mărilor.
Briana Abrahms, cercetător la Noaa Southwest Fisheries Science Center din Monterey, şeful studiului, a declarat: „Ştim că multe specii migratoare terestre, de la renii (Rangifer tarandus) din regiunea arctică la gnou (Connochaetes gnou) din Parcul Naţional Serengeti din Tanzania, au şanse mai mari de supravieţuire dacă îşi reglează cu atenţie ritmul şi momentul migrării, determinându-le să găsească hrană de-a lungul drumului pe măsură ce aceasta devine disponibilă, în funcţie de anotimpuri, decât să migreze pur şi simplu de la punctul A la punctul B".
Dar balenele? În Pacificul de Nord, unde există multe balene, aceşti giganţi ai adâncului migrează din regiunile reci arctice în cele blânde din America Centrală, petrecându-şi cea mai mare parte din vară şi toamnă în West Coast. Cum îşi dau seama unde şi când să meargă să-şi asigure mâncare suficientă? Se comportă mai mult sau mai puţin în acelaşi fel: se deplasează bazându-se pe disponibilitatea de hrană locală, pe baza amintirilor lor.
Un GPS bazat pe amintiri
Când cercetătorii au combinat informaţiile pririvind deplasările unui număr de 60 de balene în California Current Ecosystem (cu ajutorul localizatorilor prin satelit) înregistrate pe parcursul a 10 ani cu datele prin satelit referitoare la disponibilitatea planctonului, au găsit asociaţii interesante. În special, oamenii de ştiinţă au observat o corelaţie mare între mişcările balenelor şi valurile de fitoplancton, numite plankton bloom.
În acest caz, cercetătorii au folosit date privind fitoplanctonul pentru a estima cantitatea de krilli (euphausiids), crustacee mici pe care balenele le preferă, dificil de estimat altfel, dar care sunt asociate cu valurile de fitoplancton.
De asemenea, studiul a arătat că balenele par să prefere locuri cu o disponibilitatea mai redusă de hrană pe moment, dar mult mai mare pe termen lung, demonstrând că şi-au dezvoltat capacitatea de a găsi hrană abundentă bazându-se pe un anumit număr de zone deosebit de bogate şi stabile în krilli.
„Aceste animale longevive şi extrem de inteligente decid unde să meargă pe baza estimărilor lor cu privire la locurile şi perioadele în care hrana va fi disponibilă de-a lungul migraţiei“, a relatat Abrahms.
Daniel Palacios de la Oregon State Marine Mammal Institute, unul dintre autorii studiului a explicat: "Indiciile ambientale locale contează, dar sunt folosite de balene doar pentru a face mici ajustări în deplasările lor." Oamenii de ştiinţă susţin că memoria favorizează animalele care trăiesc mai mult, deoarece acestea au mai mult timp să înveţe şi să cunoască mediile care se schimbă în timp.
Schimbările climatice
Dacă anumiţi factori datoraţi schimbărilor climatice provoacă modificări esenţiale în disponibilitatea hranei de-a lungul timpului, atunci estimările animalelor nu se pot îndeplini, iar balenele ar putea avea probleme. De aceea, concluzionează autorii studiului, este necesar să se continue investigarea obiceiurilor acestor giganţi marini, pentru a înţelege dacă şi cum se pot adapta la schimbările ambientale.
