Gheorghe Ialomiţianu: „În prezent România nu se mai conduce după buget”

„În momentul de faţă România nu se mai conduce după buget, ci după încasări, iar singurul obiectiv realizat este ţinta de deficit bugetar, dar şi aceasta se va duce la vale după plecarea lui Liviu Voinea şi Gheorghe Gherghina din guvern”, a declarat fostul ministru de Finanţe în cadrul dezbaterii „Risipirea banilor publici şi planificarea financiară pe proiecte şi programe”, organizată de ISP.

„Nu avem o politică bugetară, bazată pe un consens politic, în momentul de faţă nu avem nici buget. România în momentul de faţă nu se mai conduce după buget, se conduce după cât încasăm şi vedem unde să tăiem, a explicat parlamentarul PDL. El a criticat pe actualul ministru al Finanţelor, Ioana Petrescu, susţinând că aceasta refuză să compare cheltuielile prevăzute cu încasările.

În opinia lui Ialomiţianu, ţinta de deficit bugetar se atinge printr-o politică bugetară greşită care implică tăieri de la investiţii şi introducerea de noi impozite şi taxe. Pe de altă parte, reprezentantul PDL consideră că este nevoie de transparenţă pentru că „s-a modificat legea finanţelor publice astfel încât se taie banii de la ministere, se duc în fondul de rezervă şi de acolo se repartizează prin ordin de ministru şi nu ştim unde se duc aceşti bani”.

„Deci nu avem buget, nu avem transparenţă, nu avem prioritizare. Avem deficit, dar s-ar putea să nu ne încadrăm pentru că au dispărut cei doi jandarmi Voinea şi Gherghina”, a concluzionat Ialomiţianu.

La rândul său, Răzvan Orăşanu, preşedintele Institutului de Studii Populare, a prezentat un document de poziţie referitor la bugetarea pe proiecte şi programe ca soluţie pentru diminuarea risipei de bani publici. El a prezentat carenţele actuale ale sistemului bugetar din România. „Hrănim nişte instituţii cu bani, fără a aloca bani pe proiecte şi discutăm câţi bani a pierdut fiecare minister. De exemplu după rectificarea bugetară recentă bugetul Ministerului Mediului urma să fie redus, dar a fost crescut brusc după inundaţii. Nu există un criteriu pentru alocarea acestor bani”, a explicat Orăşanu. O altă problemă identificată de studiul ISP este alocarea banilor pe capitole bugetare şi faptul că nu se pot redirecţiona bani de la un capitol la altul. Mai mult, nu există o armonizare între proiectele bugetare şi cele europene, acestea fiind gestionate în prezent de organisme diferite.

Preşedintele ISP a dat câteva exemple concrete de proiecte neterminate din cauza problemelor de bugetare. Un baraj de pe Valea Runcului, judeţul Maramureş, a primit o alocare minimă şi a ajuns doar la 75% din realizarea obiectivului în 28 de ani, deoarece n-a existat o urmărire a finanţării şi o ducere la capăt a acestui proiect. În lipsa unui program naţional de amenajare hidrotehnică, întins pe mai mulţi ani, care să prevadă banii disponibili şi să realizeze legătura cu finalizarea unor proiecte, în cadrul unui program naţional, este greu să se finalizeze obiectivele şi să se producă un beneficiu economic.

Orăşanu a mai dat şi exemplul spitalului de copii Marie Curie, unde s-a cumpărat aparatură performantă, dar s-au închis două secţii din cauza lipsei de personal, din cauza blocării angajărilor. Guvernul, în baza acordului cu FMI, a tăiat fondurile aferente unui întreg articol bugetar – cheltuieli de personal.

O altă dificultate este cea legată de gândirea unor proiecte care trebuie să fie agreate de doi ordonatori de credite bugetare. „Este vorba despre un drum neterminat între judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin care se termină în pădure. Deşi a fost inclus în bugetul judeţului Hunedoara, cu finanţare europeană, judeţul Caraş-Severin nu l-a considerat o prioritate. Priorităţile setate în bugetul unui judeţ, banii europeni şi priorităţile din alt judeţ n-au fost aliniate, drept urmare drumul se opreşte în pădure”, arată studiul realizat de ISP. Răzvan Orăşanu a concluzionat că în lipsa unor programe naţionale, banii sunt risipiţi prin proiecte care nu sunt armonizate.

”Nu avem buget, nu avem transparenţă, nu avem prioritizare. Avem ţinta de deficit, dar s-ar putea să nu ne mai încadrăm pentru că au dispărut cei doi jandarmi Voinea şi Gherghina” - Gheorghe Ialomiţianu (PDL)

La rândul său, fostul ministru al Privatizării, Valentin Ionescu a subliniat că proiectele întotdeauna se structurează pe programe, iar guvernul României are un acord de parteneriat cu UE, în care este nevoie să aibă obiective realizabile şi măsurabile. „Guvernul a trimis acordul de parteneriat la UE, dar n-am văzut o finanţare a proiectelor”, a explicat Ionescu, care consideră că singurul lucru bun făcut de guvern în ultimii doi ani a fost ierarhizarea proiectelor de investiţii. Pe de altă parte, fostul ministru al Privatizării a deplâns că pentru proiectele bugetate naţional nu se fac studii de fezabilitate cum se fac în cazul celor pe bani europeni.

Economistul Mircea Coşea s-a întrebat retoric dacă România are o politică bugetară sau nu. „Noi avem un cont contabil pe care îl gestionăm mai bine sau mai rău. Acesta este bugetul României din păcate deşi el ar trebui să fie singurul instrument economic pe care-l mai are un guvern în condiţiile economiei de piaţă”, a remarcat analistul. În opinia sa, România nu are proiecte importante care să se desfăşoare pe un ciclu electoral şi să fie bazate pe un consens politic.

Coşea a mai arătat că „şi în Germania se mai fac cadouri electorale, dar nu din bugetul central, ci din cel al Landurilor, şi asta prin finalizarea proiectelor promise”, în timp ce în România se promite că se vor realiza.

Economistul a concluzionat că „realitatea bugetului român de astăzi este deficit bun, creştere bună, dar problema este că e un buget al stagnării, fără marjă de manevră. PIB-ul potenţial în România este negativ. Deocamdată avem o contabilitate, nu o viziune”.

Şi Bogdan Bujor Teodoriu de la Consiliul Concurenţei a susţinut că bugetarea pe proiecte şi programe este o prioritate pentru România în vederea creşterii absorbţiei fondurilor europene şi a cheltuirii eficiente a banilor publici. În opinia sa, auditarea ex-post este esenţială pentru a vedea cum au fost cheltuiţi banii, dar „problema este că în sistemul despre care discutăm în România se acceptă nerealizarea proiectului”.

Teodoriu a mai spus că „e mult mai clar ce finanţează UE decât ce finanţăm noi din propriul buzunar”. În ceea ce priveşte bugetarea multianuală, el a avertizat că aceasta poate genera mari probleme de inflaţie.