Germania promite plan de urgenţă în valoare de 10% din PIB

În aceeaşi zi în care Larry Kudlow, directorul Consiliului Economic şi consilier al preşedintelui Donald Trump, sugera că stimulul fiscal al SUA ar trebui să crească până la 2 trilioane de USD, aproximativ 10% din PIB-ul SUA, fascinaţia Germaniei pentru bugetele echilibrate s-a încheiat brusc atunci când Angela Merkel a anunţat, sâmbătă, că Germania va emite sau garanta o datorie în valoare de 356 miliarde de euro ca parte a răspunsului de urgenţă pentru a combaterea pandemiei de virus Wuhan.

Suma, ce este echivalentă cu 10% din PIB-ul Germaniei, este similară cu răspunsul fiscal al Chinei în timpul crizei financiare globale, care la acea vreme era de 9,7% din PIB-ul Chinei.

Ministrul german al Finanţelor, Olaf Scholz, va prezenta, de asemenea, cabinetului german planurile de a crea un nou fond de 500 miliarde de euro pentru salvarea companiilor lovite de pandemie, potrivit a trei surse familiare cu evoluţia.

Nucleul pachetului de stimulare fiscală va fi de peste 150 miliarde euro într-o emisiune care este parte a ceea ce FT a numit un „pachet de măsuri de urgenţă pentru salvarea economiei de efectele brutale ale pandemiei virusului”.

Evoluţia reprezintă o rupere radicală faţă de politicile fiscale stricte din trecut, pentru care Germania câştigase porecla de „auster” al zonei euro şi care a avut drept rezultat randamente zero pentru datoria germană.

În cadrul unei şedinţe de cabinet, luni, Scholz va prezenta planuri pentru un buget suplimentar de 156 miliarde de euro pentru 2020 şi un nou fond de stabilizare economică de 100 miliarde de euro, care va fi cunoscut sub numele de FSM, ce poate primi participaţii directe la capitaluri proprii în cadrul companiilor afectate. Acesta va fi, de asemenea, dotat cu 400 miliarde de euro în garanţii de stat pentru a rescrie datoriile companiilor afectate de turbulenţă, aducând totalul pachetului la 500 miliarde EUR.

În sfârşit, Scholz plănuieşte, de asemenea, un împrumut guvernamental de 100 miliarde de euro către banca de dezvoltare KfW, care a fost împuternicită să ofere numerar nelimitat întreprinderilor care se confruntă cu probleme cauzate de pandemie. Împreună, bugetul suplimentar, la care se adaugă suma de 100BN € pentru FSM şi împrumutul de 100BN EUR la KfW se ridică la 356BN EUR, sau aproximativ 10% din PIB-ul Germaniei.

Potrivit FT, FSM va fi de fapt o „reactivare” a Soffin, un vehicul susţinut de guvern, creat în 2009 pentru salvarea băncilor cu probleme. Soffin gestionează în prezent participaţia guvernului de 15,6% în Commerzbank, pe care o deţine încă de la salvarea băncii în timpul crizei financiare globale de acum 12 ani.

Pachetul de salvare masiv, care nu numai că va rescrie datoriile companiilor, ci îi va recapitaliza pe cei care întâmpină dificultăţi financiare din cauza tulburărilor coronavirusului, deschide efectiv calea către preluarea parţială de către stat.

La fel cum guvernul a ajutat băncile după prăbuşirea Lehman Brothers, „acum suntem pregătiţi să oferim capital propriu pentru economia reală”, a declarat Scholz vineri la radioul german. Statul a trebuit să ajute companiile „care angajează un număr incredibil de bărbaţi şi femei şi care dintr-o dată nu au serviciu”.

În realitate, ceea ce face Germania este dezlănţuirea unei cvasi-naţionalizări masive a fiecărei industrii, cu speranţa de a păstra întreprinderile şi de a evita o explozie a activelor insolvabile, iar FSM ar putea prevesti o intervenţie extraordinară a statului în sectorul privat.

"Nu vom permite o vânzare pe nimic a intereselor economice şi industriale germane", a declarat vineri ministrul Afacerilor Economice, Peter Altmaier. "Nu trebuie să existe tabuuri. Trebuie să fie posibil ajutorul temporar de stat pentru o perioadă limitată, inclusiv a acţionarilor şi a preluărilor".

Deşi acum este oficial moartă, dependenţa Germaniei faţă de regulile austerităţii şi aversiunea faţă de noua datorie se confruntă cu critici tot mai mari chiar şi în luna premergătoare exploziei pandemice pe teritoriul european: luni întregi, economişti de frunte atât în ​​ţară, cât şi în străinătate au cerut guvernului să profite de ratele dobânzilor scăzute pentru a-şi asuma noua datorie şi a investi în infrastructura din Germania.

Cu toate acestea, de când dimensiunea pandemiei a devenit oarecum clară, Merkel a subliniat că supravieţuirea economiei germane este o prioritate mult mai mare pentru ea decât angajamentul faţă de stricteţea bugetară.

"Facem tot ce este necesar", a spus aceasta pe 11 martie. "Şi nu ne vom întreba în fiecare zi ce înseamnă pentru deficitul nostru."

Pe lângă aprobarea cheltuielilor bugetare şi instituirea FSM, luni, miniştrii germani se vor întâlni pentru a ridica una dintre cele mai importante reguli fiscale ale ţării - frâna constituţională asupra datoriei. Introdusă în 2009, aceasta limitează orice împrumut nou al guvernului la doar 0,35 la sută din PIB, ajustat pentru ciclul economic.

Sunt permise excepţii, iar Constituţia prevede că Bundestag-ul poate relaxa frâna datoriilor atunci când ţara este lovită de situaţii de urgenţă, cum ar fi catastrofe naturale care „influenţează semnificativ poziţia fiscală a guvernului”. Pandemia de virus Wuhan este un exemplu clar de o astfel de eventualitate.

"În esenţă, acesta deschide calea către împrumuturi nelimitate", a spus una dintre persoanele familiare cu planurile domnului Scholz. El a spus că se potriveşte anunţului Băncii Centrale Europene de săptămâna trecută că va cumpăra 750 de miliarde de euro în obligaţiuni pentru a calma pieţele "Mesajul BCE către statele membre ale UE a fost clar", a spus el. "Umpleţi-vă cizmele cu datorii".

Vestea bună este că, datorită austerităţii sale, în ultimii ani, Germania a reuşit să-şi scadă raportul datorie / PIB sub 60%, în timp ce Franţa este blocată în jurul a 99%, iar Italia se află în prim-plan cu 134,8%.

Jens Weidmann, şeful Bundesbank şi membru al consiliului de conducere al BCE şi, de asemenea, un susţinător vocal al austerităţii bugetare, a spus că până de curând în Germania a existat o „dezbatere furtunoasă” legată de înţelepciunea păstrării solidităţii finanţelor publice. "Acum putem vedea foarte clar: era corect ca Germania să-şi consolideze bugetul atunci când economia mergea bine", a spus el pentru Die Welt sâmbătă. "Acum avem posibilitatea de a face faţă acestei crize. Poziţia noastră de plecare este avantajoasă".

Există doar un potenţial blocaj: piaţa de obligaţiuni este notorie pentru volatilitate. Deşi randamentele germane s-au prăbuşit în momentul în care Germania nu avea intenţia de a profita de cererea fără precedent pentru datoria sa, numai când planurile se vor schimba şi Germania va cheltui masiv şi va trebui să finanţeze aceste noi salvări masive cu sute de miliarde în datorii noi, vor creşte aceste randamente în cele din urmă. Deja randamentul pentru 10Y Bund a crescut de la -0,9% la -0,2% în ultimele două săptămâni.

Nu putem decât să ghicim ce se va întâmpla atunci când Germania - ţară model în privinţa prudenţei monetare - va porni imprimeriile.