Georgia îşi consolidează capacitatea de apărare, prin crearea unui corp de 150.000 de rezervişti

Georgia a iniţiat formarea unui corp de 150.000 de rezervişti. Potrivit preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili, în caz de necesitate aceştia vor trebui să acorde sprijin celor 30.000 de militari profesionişti ai ţării. Noile unităţi sunt menite să contracareze atât duşmanul extern, cât şi cel intern, notează cotidianul rus Kommersant.

După cum a subliniat Saakaşvili într-un discurs susţinut în faţa muncitorilor uzinei 'Delta' din cadrul industriei de apărare, oportunitatea înfiinţării corpului de rezervişti 'a fost demonstrată de istorie'. Potrivit liderului georgian, la vremea sa Hitler nu atacase Elveţia pentru că 'aceasta era singura ţară din Europa care s-a priceput să înfiinţeze un sistem al cadrelor militare de rezervă'.

'Georgia are 30.000 de militari profesionişti, însă noi avem nevoie şi de rezerve', a spus Saakaşvili. 'Am obţinut deja un rezultat fenomenal: în toate localităţile unde au ajuns reprezentanţi ai Ministerului Apărării, în structurile de rezervă s-au închis toţi bărbaţii adulţi. Acesta este un succes extraordinar, fapt care îi irită foarte tare pe duşmanii noştri şi pe agenţii lor georgieni', a declarat Saakaşvili.

Drept rezultat, numărul rezerviştilor din Georgia se ridică deja la 70.000 de persoane, urmând ca până în 2013 Georgia, ţară cu o populaţie de 4 milioane, să aibă un contingent de rezervişti de 150.000. 'În fiecare sat se formează propriul detaşament şi aceasta este cea mai sigură garanţie pentru pace. În 2008, ne-am convins că avem nevoie de apărare teritorială internă şi nimeni nu va face acest lucru în locul nostru', a subliniat şeful statului georgian.

După cum explică redactorul-şef al revistei de analiză militară 'Arsenali', Irakli Aladaşvili, preşedintele Georgiei s-a referit la un nou sistem de rezervişti, a cărui concepţie este abia în curs de elaborare. 'La ora actuală în ţară funcţionează deja un sistem obişnuit de rezervă. Rezerviştii sunt chemaţi la apel şi sunt instruiţi în cadrul forţelor terestre de ofiţeri ai acestor trupe, în timp ce preşedintele s-a referit la un altfel de sistem, cel al 'rezerviştilor voluntari', care se formează după principiul teritorial', subliniază expertul militar. Această 'rezervă voluntară' va fi pregătită nu de forţele terestre, ci de Garda Naţională a Georgiei. Astfel, în fiecare sat va exista un detaşament de rezervişti, pregătit să apere această localitate. Fiecare rezervist va avea o armă de foc, care va fi păstrată la cea mai apropiată unitate a Ministerului de Interne.

În afară de rezervişti, Mihail Saakaşvili intenţionează să întărească potenţialul militar al Georgiei prin noi tehnologii ale industriei militare naţionale. Preşedintele georgian le-a mulţumit muncitorilor şi inginerilor uzinei 'Delta' pentru 'producţia de tehnologii militare de înaltă calitate': tancurile blindate 'Didgori' şi 'Lazika', aruncătorul de proiectile reactive şi avionul de cercetare fără pilot care au fost prezentate în ultimele luni de industria militară georgiană.

Liderul georgian nu ascunde împotriva cui este îndreptată toată această tehnică: potrivit lui Saakaşvili, avionul fără pilot georgian este 'mult mai bun decât vechile avioane ruseşti', iar 'Didgori' depăşeşte toate maşinile corespondente ruseşti.

În opinia experţilor, Mihail Saakaşvili exploatează din nou subiectul ameninţării externe în ajunul modificării structurii politice a ţării. 'În 2013 se încheie al doilea şi ultimul mandat constituţional al lui Saakaşvili', explică redactorul-şef al revistei 'Rusia în politică globală', Fiodor Lukianov. 'Saakaşvili nu intenţionează să plece din politică şi, după toate probabilităţile, vrea să facă manevra deja cunoscută şi să se mute în fotoliul de premier'.

În aceste condiţii, este extrem de important să fie subliniate pericolele existente, pentru a obţine sprijinul populaţiei în vederea asigurării stabilităţii într-o perioadă de tranziţie. 'Acesta este un demers în mod sigur câştigător, deoarece Georgia se află într-un regim de permanentă ameninţare, în mare parte real, în condiţiile în care relaţiile cu Federaţia Rusă nu au fost reglementate', subliniază Lukianov, citat de Kommersant.