România, cunoscută „importatoare” de bancnote euro false

Grupurile infracţionale din Turcia, România şi Albania sunt cele mai importante „importatoare” de bani falşi din Italia, sute de milioane de euro falsificaţi mai bine sau mai rău invadând pur si simplu piaţa europeană.
(photos.com)
Bogdan Costea
12.04.2012

Grupurile infracţionale din Turcia, România şi Albania sunt cele mai importante „importatoare” de bani falşi din Italia, sute de milioane de euro falsificaţi mai bine sau mai rău invadând pur si simplu piaţa europeană. Conform cotidianului italian „La Repubblica”, infractorii din aceste trei ţări nu produc bani falşi, dar grupurile de acolo se ocupă de distribuire, deplasându-se în special în zona Napoli pentru a se aproviziona.

Din zona localităţii Giugliano, un fief al organizaţiei mafiote Camorra, din apropiere de Napoli, provin aproape jumătate dintre bancnotele euro false aflate în circulaţie. Peste un miliard de euro falşi au fost astfel emişi printr-o reţea ale cărei ramificaţii în Africa şi în America Latină încep să ameninţe stabilitatea monedei unice europene.

Bancnotele euro false sunt reproduse atât de bine încât terorizează Banca Centrală Europeană şi toate forţele de poliţie internaţionale. Pe o rază de 20 de kilometri în jurul localităţii Giugliano se află cea mai mare concentraţie de tipografii de bani falşi de pe continent. Mai mult de jumătate dintre bancnotele şi monedele contrafăcute care circulă în cele 17 state membre ale zonei euro sunt produse acolo, în această zonă nefericită, asfixiată de construcţii ilegale şi de clanuri mafiote.

Începând din anul 2002, de când a fost introdusă moneda euro, din Europa au fost retrase 5,5 milioane de bancnote false, valoarea potenţială fiind de aproximativ 400 de milioane de euro. Poate părea o cifră mică în comparaţie cu cele 14 miliarde de bancnote reale aflate în circulaţie. Cele mai multe bancnote false ajung în nordul Africii, în Columbia, în Orientul Mijlociu. Ceea ce ameninţă integritatea monedei unice europene nu este cantitatea de bancnote false, ci calitatea banilor tipăriţi în tipografii ilicite.

Reţeaua de distribuire este similară celor folosite pentru traficul de droguri. Transportul iniţial, de la distribuitor la traficantul care preia o cantitate mare, costă 10% din valoarea nominală a bancnotelor. De aici sunt aprovizionaţi o serie de traficanţi cu amănuntul, începând cu delincvenţii locali până la curierii internaţionali, care duc valuta falsă în Spania, Belgia sau Lituania. Şi tot aşa, până la imigranţii extracomunitari aflaţi în dificultate, care speră să obţină mici profituri distribuind bancnote false în gările centrale din Roma şi Napoli.

Franţa şi Spania urmează imediat după Italia în clasamentul banilor falşi, dar în aceste state sunt folosite, în 80% din cazuri, imprimante laser de ultimă generaţie, tehnologie care a deschis piaţa falsurilor chiar şi experţilor informatici. Turcia, România şi Albania nu produc bani falşi, dar grupurile de acolo se ocupă de distribuire. Cei mai eficienţi traficanţi de bancnote false din Europa rămân totuşi infractorii lituanieni, care au avut ideea creării unei reţele de distribuţie pe teritoriul naţional.

Reţeaua de distribuţie în afară Europei conduce, trecând prin Spania, în ţări care au monede slabe şi unde se cunosc puţine lucruri despre euro. Este vorba în principal de regiuni din Orientul Mijlociu, nordul Africii şi Europa de Est. În Africa sunt bănci unde funcţionarii nu sunt în stare să recunoască bancnotele euro false şi le schimbă în valuta locală. Dar ce fac chinezii? Maeştrii mondiali ai produselor contrafăcute par să nu se fi implicat până acum. “Dar, de curând, s-a descoperit că hologramele folosite de falsificatorii bulgari pentru reproducerea bancnotei de 200 de euro erau realizate de infractori chinezi. Dacă vor începe şi chinezii să falsifice bancnote, va fi o problemă pentru toţi”, precizează o sursă din cadrul Europol.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor