Geoană: Stefan Füle a sugerat ca partidele din România să ia măsuri pentru ca MCV să fie istorie din iulie 2013
alte articole
Mircea Geoană, preşedintele Comisiei pentru Politică Externă a Senatului, a afirmat, luni, că Stefan Füle, comisarul european pentru Extindere a făcut “o sugestie subtilă” ca, forţele politice din România, indiferent de culoarea politică, să ia măsurile necesare pentru ca Mecanismul de Cooperare (MCV) “să devină istorie” de la 1 iulie 2013.
“O sugestie subtilă pe care comisarul Stefan Füle a făcut-o astăzi este că, în pofida acestei atmosfere preelectorale, poate că toate forţele politice din România ar putea să ajungă la o minimă înţelegere cu privire la un obiectiv comun care ar face bine României şi ar face bine Europei şi ar face bine procesului de extindere, aceea că, indiferent de culoarea politică a viitorului Parlament, să luăm toate măsurile interne necesare astfel incit la 1 iulie 2013, când Croaţia, cel de-al 28-lea stat al UE va adera oficial la Uniune, Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria să fie deja istorie. Acest lucru depinde numai de noi. Bunăvoinţă există. Nu vom reuşi să facem acelaşi lucru. Vreau să vă spun cu toată seriozitatea că orice discuţie despre Schengen, despre zona euro pentru România nu va fi posibilă atâta vreme cât ţara noastră va avea MCV şi cât reputaţia României va fi apăsată de această obligaţie. Putem să facem în şase luni de zile, dacă ne înţelegem cu toţii şi ne apucăm de treabă, ca această povară să fie înlăturată”, a precizat Geoană, după întâlnirea de la Senat cu comisarul european pentru Extindere şi Politică de vecinătate, tefan Fule.
Totodată, Mircea Geoană a adăugat că “performanţa submediocră” pe care a avut-o România de-a lungul ultimilor cinci ani să nu devină un pretext pentru stoparea extinderii Uniunii Europene (UE) prin aderarea altor ţări.
De asemenea, senatorul a subliniat că România a rezistat tentaţiei de a îşi exprima dreptul de veto, pe care îl are orice stat membru al UE, atunci când Croaţia a fost invitată să facă parte din Uniune, fără a avea un MCV pe zona de justiţie şi luptă împotriva corupţiei, cum îl au România şi Bulgaria.
Mircea Geoană a explicat că şi în cazul Şerbiei care a fost invitată să aibă discuţii legate de aderare la UE, România nu a folosit acest drept de veto, în ciuda faptului că Belgradul nu respectă drepturile comunităţilor româneşti din Voivodina şi Valea Timocului.
“Există un risc ca faptul că România a avut o performanţă submediocră în ultimii cinci ani de zile şi nu şi-a folosit pe deplin avantajele, influenţa, dimensiunea şi resursele pentru a putea fi un exemplu de succes. Aceste neîmpliniri ale României şi ale guvernelor care s-au perindat la Bucureşti nu trebuie să fie folosite ca un pretext pentru stoparea extinderii către alte ţări care merită şi care îşi fac reformele interne necesare pentru a fi primite în marea familie europeană. Aşa cum spunea şi domnul comisar, şi greşelile noastre pot fi o sursă de înţelepciune pentru ţări pentru a nu le repeta. România a rezistat tentaţiei de a folosi dreptul de veto pe care îl are orice stat membru, de exemplu atunci când Croaţia a fost invitată să devină membru al UE, neavând un Mecanism de Cooperare şi Verificare în zona de justiţie, aşa cum România şi Bulgaria au. România nu a folosit un drept de veto atunci când Serbia, vecinul nostru, a fost invitată să aibă discuţii cu privire la aderare drepturile comunităţilor româneşti din Voivodina şi Valea Timocului nu sunt respectate de către Belgrad”, a completat preşedintele Comisiei pentru Politică Externă a Senatului, la finalul întâlnirii dintre membri ai Comisiilor de afaceri europene şi de politică externă din Parlament cu Stefan Füle.
Comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate,Stefan Füle, a afirmat, la rândul său, că este foarte important ca ţări precum România să sprijine Comisia Europeană (CE) în a găsi căi prin care să se asigure că MCV-urile nu mai sunt necesare, deoarece acest sistem de cooperare şi verificare face ca ţările care vor să adere să fie sută la sută gata să îşi asume angajamentele pe care şi le-au luat pentru a deveni membru UE.
“A fost o interacţiune foarte bună. Am găsit în România interlocutori care sunt pregătiţi să discute nu numai despre provocările domestice, cât şi despre cum România ar putea contribui la dezvoltarea regională, pace, prosperitate şi să susţină parteneriatul estic. Am discutat despre importanţa, în ciuda crizei financiare din prezent, continuării proceselor de extindere şi integrare care sunt ADN-ul Uniunii Europene. România va avea beneficii dacă va continua aceste procese, pentru ca acestea sunt politicile care întăresc UE. Extinderea a fost mereu parte din soluţie, niciodată parte din problemă. Am vorbit şi despre parteneriatul estic, despre instituţiile democratice din România, cât şi din regiune. Cel mai important lucru este ca ţară ca România este pregătită să susţină Comisia Europeană în găsirea unor căi de negociere, pentru a se asigura că mecanismul de cooperare şi verificare nu este necesar, pentru că asistenţa noastră face ca ţările candidate să fie sută la sută gata să îşi asume obligaţiile luate pentru a deveni state membre ale UE”, a explicat Stefan Füle.
Totodată, demnitarul europeană a precizat că, în cadrul întâlnirii cu membrii Comisiei de Afaceri Externe şi celei de Politică Externă, a discutat cu aceştia despre instituţiile democratice şi rolul Parlamentului în România, dar şi în regiune, despre sinergia Mării Negre şi despre parteneriatul estic.