General britanic avertizează asupra unui "scenariu de coşmar": Războaie simultane împotriva Chinei şi Rusiei

Şefii militari britanici se tem de un „scenariu de coşmar” în care ar putea fi nevoiţi să ducă războaie simultane împotriva Rusiei şi Chinei, dacă Marea Britanie şi NATO nu se înarmează rapid, potrivit unor dezvăluiri recente citate de The Times.
Ministerul Apărării (MoD) a elaborat planuri de urgenţă privind modul în care ar reacţiona la o astfel de criză dublă, a dezvăluit fostul şef al armatei britanice.
General Sir Patrick Sanders a declarat că există îngrijorări serioase că acest scenariu ar putea deveni realitate în mai puţin de doi ani, dacă statele aliate nu reuşesc să descurajeze cele două puteri prin regenerarea rapidă a forţelor lor armate diminuate.
Sanders, care a renunţat la funcţia de şef al Statului Major General în urmă cu 11 luni, a spus că alţi foşti lideri militari „analizează şi simulează” acest scenariu, adăugând că „îi îngrijorează profund.”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, duce o campanie pentru a convinge cele 32 de state membre să accepte o creştere masivă a cheltuielilor de apărare până la 3,5% din PIB, la summitul liderilor care va avea loc peste trei săptămâni.
După lansarea în această săptămână a revizuirii strategice a apărării a Marii Britanii (SDR), Sir Keir Starmer se confruntă cu critici crescânde pentru că nu finanţează corespunzător reformele militare. Prim-ministrul refuză să promită că Marea Britanie va creşte cheltuielile de apărare la 3% din PIB până în 2034, un obiectiv pe care l-a enunţat doar ca aspiraţie.
Explicând cum s-ar putea desfăşura scenariul, Sanders a declarat: „Am putea ajunge cu puterile Axei — Rusia şi China, susţinute potenţial de Iran şi Coreea de Nord — colaborând pentru a crea un război pe două fronturi.
Totul ar începe cu o confruntare de amploare în Indo-Pacific, cum ar fi o invazie chineză a Taiwanului, care ar atrage resursele SUA din Europa. Apoi, o Rusie oportunistă ar putea acţiona împotriva unui teritoriu NATO unde ştie că poate obţine o victorie rapidă, dominând local — cum ar fi statele baltice sau o zonă din nordul îndepărtat, cum ar fi Svalbard.
După ce ar cuceri rapid obiective şi teritorii limitate, s-ar retrage în spatele umbrelei nucleare şi ar provoca NATO să reacţioneze. Este un joc cu mize extrem de mari, dar pentru Putin recompensa ar fi imensă.”
Dacă NATO nu ar reuşi să intervină şi să respingă incursiunea, „ar însemna practic sfârşitul NATO”, a subliniat Sanders.
„Este un dublu risc, cu consecinţe globale”, avertizează el.
Liderul chinez Xi Jinping a stabilit anul 2027 ca termen pentru ca armata sa să fie capabilă să invadeze Taiwanul. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a semnalat săptămâna aceasta că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar mai devreme, descriind ameninţarea Chinei asupra Taiwanului drept „iminentă”.
Sanders, în vârstă de 59 de ani, s-a alăturat apelurilor pentru ca Marea Britanie să accelereze considerabil procesul de reînarmare, considerând că o armată mai mare este „o poliţă de asigurare” împotriva unei crize polivalente provocate de Rusia şi China.
„Partea bună la descurajare este că, dacă funcţionează, nu trebuie să ajungi la război”, a adăugat el.
Deşi a lăudat autorii independenţi ai SDR pentru amploarea ambiţiilor lor, Sanders a subliniat că „ceea ce lipseşte este un orizont de timp relevant”.
„Problema reală este că nu e un plan. Este evident că a fost trecut prin filtrul birocratic de la Whitehall. Nu sunt aproape deloc termene clare, nici date-limită, nici liste de capabilităţi — iar aceste lucruri sunt cele care pot transforma ambiţia în realitate.
Asta înseamnă, aşadar, încă şi mai multe întârzieri, pe măsură ce Ministerul Apărării încearcă să lămurească toate aceste aspecte în etapa următoare şi intră într-un proces de târguială cu el însuşi şi cu Trezoreria, iar ambiguitatea din spatele acestui plan face ca implementarea să poată fi amânată la nesfârşit", a menţionat generalul britanic.
Sanders a cerut guvernului să prioritizeze cheltuielile pentru apărare, renunţând la proiectele scumpe în favoarea celor care oferă o creştere rapidă a letalităţii. Printre soluţii: creşterea capacităţii industriale pentru producţia în masă de echipamente precum rachete şi drone.
Generalul decorat a concluzionat: „Trebuie să anticipăm cheltuielile. Putem face forţele pe care le avem acum mult mai letale, astfel încât dimensiunea relativă să conteze mai puţin decât capacitatea noastră de a provoca pierderi unor forţe mult mai mari într-o bătălie defensivă. Putem face asta chiar acum, iar Ucraina ne arată calea.”