Fundaţia Soros din România: Peste 400 de mii de cetăţeni moldoveni au redobândit cetăţenia română în anii 1991-2012
alte articole
Peste 400 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova au redobândit cetăţenia României în anii 1991 – 2012, este concluzia unui studiu realizat de Fundaţia Soros din România. Studiul Fundaţiei Soros răspunde unei întrebări căreia autorităţile române nu i-au dat niciodată un răspuns clar şi prompt: câte persoane din Republica Moldova au solicitat şi câte au primit cetăţenia României.
Studiul arată că, deşi în ultimii patru ani numărul de cereri rezolvate a atins un maxim, acest număr a început să scadă, estimând că mai există doar aproximativ 125 mii de dosare care-şi aşteaptă rezolvarea.
În total au fost depuse circa 450 mii de dosare, în 323 mii s-a dat răspuns la solicitarea de redobândire a cetăţeni române. În studiu se menţionează faptul că ”în 2012 s-a înregistrat primul an de scădere a numărului de cereri depuse anual, de la 101 mii în 2011 la 87 mii în 2012”. Autorii studiului precizează că un dosar poate să includă pe lângă adultul care a făcut cererea şi unul sau mai mulţi copii minori.
Raportul trece în revistă numeroasele modificări ale legii cetăţeniei în ultimii 22 de ani, actul normativ fiind modificat prin 12 legi şi nouă ordonanţe de urgenţă, evidenţiind instabilitatea majoră a legislaţiei în acest domeniu. De asemenea, în opinia autorilor studiului, deşi procedura de redobândire a cetăţeniei s-a îmbunătăţit vizibil, persistă unele probleme, bunăoară, administrative, lipsa de personal.
În schimb, în raport se menţionează simplificarea procedurii de redobândire, prin introducerea unui termen de cinci luni privind soluţionarea cererii, nu întotdeauna respectat, datorită divergenţelor de interpretare a legii, precum şi uşurarea depunerii actelor, prin înfiinţarea de ghişee în mai multe oraşe din România şi Republica Moldova.
Raportul mai constată folosirea incorectă a cifrelor în unele ziare de la Londra, unde se extindea numărul potenţial al celor care ar putea primi cetăţenia română şi deci pot merge în Marea Britanie ca cetăţeni ai Uniunii Europene la patru milioane, adică populaţia totală a Republicii Moldova, inclusiv regiunea separatistă nistreană.
”Ar fi însă o eroare să se creadă – aşa cum sugerează o parte a presei occidentale – că aceste persoane se grăbesc să emigreze. Cei mai mulţi solicitanţi depun jurământul de onoare la Ambasada de la Chişinău sau la consulatele din Bălţi şi Cahul, lucru care de fapt înseamnă că îşi vor păstra cel mai probabil reşedinţa în Republica Moldova”, constată experţii fundaţiei.