Franţa urmăreşte să modifice Constituţia după atentatele din noiembrie
Guvernul francez a propus legi dure împotriva terorismului, pe baza cărora cetăţenii vinovaţi de fapte de natură teroristă îşi vor pierde naţionalitatea franceză.
Sediul Consiliului Constituţional din Paris. (Captură Foto)
Propunerea, prezentată în timpul unei întâlniri de Cabinet în Paris, a declanşat critici puternice din partea grupurilor pentru drepturile omului.
Schimbările propuse vor permite autorităţilor să anuleze cetăţenia franceză a persoanelor născute în Franţa care au fost condamnate pentru terorism.
O altă schimbare constituţională va proteja puterile poliţiei în timpul unei stări de urgenţă, precum percheziţionarea locuinţelor fără mandat judecătoresc.
Propunerea a creat deja diviziuni în rândul partidelor şi chiar în sânul partidului Socialist aflat la guvernare. Se crede că acest plan va înfrunta o opoziţie puternică în luna februarie când va fi prezentat Parlamentului.
Ministrul francez al justiţiei Christiane Taubira a manifestat dubii privind clauza cetăţeniei şi a declarat că se va renunţa la ea, dar această afirmaţie a fost respinsă de preşedintele Francois Hollande.
„Ameninţarea nu a fost niciodată atât de mare”, a declarat reporterilor premierul Manuel Valls, după întâlnirea miniştrilor.
Conform lui Valls, peste 1.000 de persoane au părăsit Franţa pentru a se alătura teroriştilor în Siria şi Irak – dintre aceştia, aproximativ 148 au fost ucişi şi 250 s-au întors în ţară.
„Persoane radicalizate din diferite ţări se alătură Daesh (sau Statului Islamic). Există mulţi vorbitori de limbă franceză şi ştim că luptătorii se grupează în funcţie de limbă, pentru a se antrena şi pentru a pregăti acţiuni teroriste pe teritoriul nostru”, a precizat Valls.
Franţa se află deja într-o stare de urgenţă pentru 3 luni, care a fost declarată de Hollande după ce mai multe grupuri de terorişti au atacat şase locaţii diferite din Paris şi din jurul acestuia, ucigând 130 de persoane şi rănind alte peste 350.
Atacurile din 13 noiembrie aparent au fost revendicate de grupul jihadist Statul Islamic, care deja răspândeşte teroare în Siria şi Irak.
La începutul acestei luni, guvernul francez a înaintat un proiect de lege prin care s-ar putea extinde starea de urgenţă la şase luni sau chiar mai mult.
Grupurile pentru drepturile civile au criticat schimbările propuse în privinţa Constituţiei ţării, citând violenţa raidurilor poliţieneşti, cazuri de identitate greşită şi persoane care îşi pierd locurile de muncă deoarece au fost plasate sub arest la domiciliu.
Grupul Amnesty Internaţional din Londra a criticat modificările Constituţionale, considerându-le îngrijorătoare şi adăugând că poliţia deja foloseşte un exces de forţă şi uneori un arsenal disproporţionat de măsuri.
„Guvernul nu poate submina aplicarea legii şi nu poate încălca exact acele drepturi ale omului pe care încearcă să le protejeze: libertatea de exprimare, libertatea de mişcare şi nediscriminarea”, a susţinut miercuri dintr-o declaraţie Gauri van Gulik, directorul pentru Europa al Amnesty.
De la anunţarea stării de urgenţă în Franţa, au avut loc peste 3.000 de raiduri şi 360 de suspecţi au fost reţinuţi pentru interogare.
