Franţa şi Rusia negociază acordul suspendat pentru navele Mistral

Preşedintele francez Francois Hollande a declarat că ţara sa este implicată în negocieri cu Rusia în privinţa unui important acord pentru nave militare, pe care Parisul l-a suspendat anul trecut pe fondul crizei din estul Ucrainei.
Cele două nave port-elicopter din clasa Mistral, Sevastopol (st) şi Vladivostok, sunt văzute pe şantierul STX Les Chantiers de l'Atlantique din Saint-Nazaire, Franţa, 23 decembrie 2014. (Captură Foto)
Andrei Popescu
20.04.2015

Preşedintele francez Francois Hollande a declarat că ţara sa este implicată în negocieri cu Rusia în privinţa unui important acord pentru nave militare, pe care Parisul l-a suspendat anul trecut pe fondul crizei din estul Ucrainei.

“Suntem ocupaţi cu negocierea unei soluţii la această criză”, a declarat duminică Hollande, într-un interviu la postul de televiziune francez Canal+. Liderul francez a adăugat că s-ar putea ca situaţia să fie discutată vineri când se va întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin, în timpul unei călătorii în Armenia.

Hollande a făcut referire la acordul în valoare de 1,2 miliarde de euro, în baza căruia Parisul ar fi trebuit să livreze Moscovei două nave de luptă din clasa Mistral.

Totuşi, Franţa a suspendat livrarea primei nave pentru şase luni, datorită rolului Rusiei în conflictul ucrainean – o mişcare care a tensionat relaţiile dintre cele două ţări.

La începutul acestei luni, Putin a minimalizat importanţa suspendării livrării şi a declarat că Moscova doreşte să i se returneze avansul dacă Parisul nu îşi va respecta promisiunea şi nu va livra nava.

“Bineînţeles, suspendarea livrării navelor în baza unui contract valid este un semn rău, dar din punctul de vedere al capacităţilor noastre de apărare, să vă spun sincer, acest lucru nu are nicio importanţă”, a declarat Putin.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan care au culminat cu fuga preşedintelui Ianukovici în Rusia şi cu noi alegeri care au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a anexat peninsula Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.100 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor