Franţa şi Germania, la un pas să îşi închidă frontierele

Ţările Europei Occidentale pregătesc terenul pentru revizuirea Acordurilor Schengen şi pentru restabilirea controlului de frontieră. Franţa şi Germania sunt principalele ţări interesate în luarea unor asemenea măsuri pentru asigurarea graniţelor interioare ale Uniunii Europene, scrie presa rusă citată de Rador.

Noul preşedinte francez Francois Hollande, la fel ca predecesorul său, Nicolas Sarkozy, susţine eforturile pentru combaterea migraţiei ilegale. Întărirea controlului la frontieră, în special în sudul Franţei, poate reduce în mod semnificativ fluxul de imigranţi, cred cei de la Ministerul Afacerilor Interne din Franţa.

Şi conducerea Germaniei susţine menţinerea dreptului de restaurare a frontierelor în cadrul UE. În favoarea revizuirii parţiale a Acordurilor Schengen a vorbit în mod repetat şi Hans-Peter Friedrich, ministrul de Interne german. Fără a nega importanţa menţinerii întregului spaţiu Schengen, Frederick insistă totuşi asupra faptului că securitatea internă a fiecărei ţări este o prioritate. Politicianul german şi-a exprimat îngrijorarea mai ales cu privire la migraţia ilegală necontrolată, care "constituie o ameninţare directă pentru stabilitatea şi securitatea întregii Lumi Vechi", a afirmat Hans-Peter Friedrich.

Dezbaterea cu privire la problema graniţelor deschise durează de mai mulţi ani. Pe când Europa susţinea reformele democratice din Orientul Mijlociu şi din Africa, nimeni nu presupunea că, în scurt timp, "primăvara arabă" ar putea pluti până la continentul european. Refugiaţii din Tunisia, Egipt şi Libia au inundat Grecia şi Italia. Datorită Spaţiului Schengen, sute de imigranţi au putut să se mute în Franţa, Austria şi Germania. Primul care şi-a exprimat nemulţumirea faţă de permisivitatea frontierelor europene a fost Nicolas Sarkozy.

Atunci, Franţa a declarat fără echivoc că refuză să respecte acordurile de la Schengen, în cazul în care controlul asupra frontierelor externe ale UE nu va fi consolidat. În anul 2011, francezii au reuşit să obţină permisiunea din partea Comisiei Europene pentru inspectarea trenurilor din Italia pentru a opri fluxul de ilegali. Oficialii europeni nu şi-au ascuns iritarea că majoritatea imigranţilor din Africa au pătruns pe continent prin Grecia, care nu este în măsură să controleze graniţa cu Turcia. Grecii, care erau consideraţi principalii vinovaţi de criza din zona euro, au fost nevoiţi din nou să-şi facă autocritică şi să aplice nişte măsuri pripite pentru a combate migraţia în masă. Încă din martie 2012, în Europa, se vorbeşte din nou de introducerea controalelor la frontierele interne.

În cele din urmă, la 7 iunie, la şedinţa Consiliului de Miniştri de la Luxemburg, s-a adoptat o hotărâre ce poate afecta dezvoltarea întregii Uniuni Europene. De acum înainte, guvernele ţărilor din Europa unită au dreptul să reintroducă temporar controlul la frontieră pe o durată de şase luni. Nu mai este nevoie de aprobări speciale. Pentru închiderea frontierei, va fi nevoie doar de o înştiinţare adresată ţărilor vecine. Mai mult decât atât, în situaţii excepţionale, se admite închiderea frontierei pe o perioadă de doi ani, ceea ce constituie un precedent grav pentru întreaga Uniune Europeană.

Cu toate acestea, unele ţări din Europa unită au recurs şi până acum la măsuri excepţionale în materie de securitate a frontierelor. Dispoziţia specială din Tratatul Schengen, care permite închiderea graniţelor timp de 30 de zile, a fost invocată deja de câteva ori: în 1995, după atacurile teroriste de la Paris, în 2001, în timpul reuniunii G8 de la Genova, unde au avut loc ample ciocniri ale forţelor de ordine cu anti-globaliştii, şi în 2009, când a avut loc summit-ul NATO de la Strasbourg, în Franţa, reaminteşte RFI.

Cu toate acestea, decizia de la Luxemburg a provocat o reacţie extrem de negativă din partea Comisiei Europene. Aceste modificări ale Acordului Schengen ar putea submina fundamentele UE, ca un întreg unitar, consideră cei de la Bruxelles. Recent, Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru afaceri interne, a spus că această măsură "subminează realizările integrării europene". "Sunt profund dezamăgită de lipsa de ambiţii europene ale participanţilor la reuniune," a spus Cecilia Malmstrom.

Deocamdată, nu e destul de clar cât de departe ar fi dispuşi europenii să meargă pentru a combate migraţia în masă din ţările Africii şi Orientului Mijlociu. Primii paşi s-au făcut deja, a fost un truc, iar mai departe este o problemă tehnică.

O altă întrebare ce se pune - cum se reflectă noua strategie a Germaniei, Franţei şi Italiei asupra situaţiei din Uniunea Europeană, care trece prin vremuri grele. În prezent, diplomaţii, analiştii şi primii oameni din statele europene vorbesc tot mai frecvent despre eşecul politicii multiculturalismului. Dezbaterea cu privire la gradul de deschidere a frontierelor europene încă nu s-a epuizat. În acest sens, trebuie remarcat faptul că decizia miniştrilor de Interne din ţările UE, aşa cum a fost anunţată pe 7 iunie, nu trebuie considerată definitivă.

Acum, amendamentele la Tratatul Schengen, care au provocat deja o reacţie puternică în rândurile parlamentarilor, ar trebui să primească aprobarea în cadrul instituţiilor Uniunii Europene.