Medicină: imposibila întoarcere a exilaţilor (presa franceză)

Circa 2.000 de studenţi la medicină exilaţi în Belgia, România şi Spania aşteaptă arbitrajul noilor miniştri pentru a afla dacă se pot întoarce pentru a-şi încheia studiile în Franţa, informează joi Le Nouvel Observateur.

Potrivit sursei, este vorba de un decret discret, în câteva rânduri, apărute în Monitorul Oficial în plin sezon estival, pe 10 august 2011. Dar, în România, Belgia, Spania, Polonia sau Bulgaria, mai multe mii de studenţi la medicină, respinşi în Franţa şi plecaţi să studieze într-o altă ţară din Europa, îţi ţin încă răsuflarea. ''După mai multe răspunsuri contradictorii, vrem într-adevăr să fim stabiliţi'', declara Paul Vara, în al doilea an la medicină la Universitatea din Cluj-Napoca, adăugând: ''Cei care au căzut de două ori la concursul de admitere în Franţa, şi este cazul pentru majoritatea dintre noi, nu vor mai putea să se reintegreze la cursuri''.

Şi nu este numai această măsură. Plină de consecinţe, ea n-a făcut obiectul nici unei comunicări în Franţa, iar exilaţii se tem acum că ea se aplică deja pentru ei.

''Fiica mea este în anul doi în România. O persoană de la Ambasada Franţei a venit să-i anunţe acest lucru în amfiteatre'', povesteşte Laurent, cadru superior în servicii, adăugând: ''Aceasta este într-adevăr o ştire dură''.

Ministerul Sănătăţii a dat asigurări că ''această măsură nu va începe să fie aplicată decât pentru studenţii care au suferit un eşec pentru a doua oară în acest an''. Da, dar alte misive au venit să infirme acest angajament şi, mai ales, calendarul examenelor a fost modificat, consursul de internat plasat în august cu obligaţia de a avea deja validat ciclul precedent, ceea ce va fi imposibil din punct de vedere material pentru exilaţi.

Se pune întrebarea de ce acest decret? Cererea a venit, se pare, de la Consiliul ordinului şi cadrelor din medicină.

''Cred că este o măsură de echitate. Nu este normal ca studenţii să evite sistemul graţie mijloacelor lor financiare'', a explicat, de asemenea, Djillali Annane, decan la Universitatea Paris Ouest şi coordonator de studii pentru L'Ile de France. Fără îndoială, dar până acum, în pofida recentei reforme din domeniul studiilor din sănătate, nimeni n-a cerut o reformă a concursului în Franţa, şi el foarte inechitabil. Un alt argument ar fi ''rezultatele foarte proaste ale acestor studenţi la Examens Classants Nationaux, care au înlocuit concursul de internat''. Pregătirea ar fi de proastă calitate în unele din aceste ţări? ''Nu se poate spune aceasta, însă studiile sunt organizate altfel. Am vrea ca studenţii să urmeze acolo cursuri complete'', a declarat el.

De fapt, problema este de a-i descuraja mai ales pe eventualii candidaţi din start, din ce în ce mai numeroşi. De la introducerea unui ''numerus clausus'' pentru a deveni medic este vorba mai întăi de o ecuaţie seacă: 7.300 de locuri în 2012 pentru mai mult de 50.000 de candidaţi. Numărul lor a crescut cu 120% în zece ani, profesia atrăgând din ce în ce mai mult, şi tot atât de respinşi gata să găsească o altă cale.

''În Spania, trebuie să te bazezi pe 30.000 de euro cu cazare, dar n-am fost admisă'', povesteşte Laure, într-un mod foarte amar, adăugând: ''Se spune că este un concurs naţional, dar, în realitate, fiecare universitate organizează testele sale. Am fost greşit informată printre altele că aş fi fost admisă la Paris ''.

În câţiva ani, micul părâu de exilaţi către ţări unde sita nu cerne atât de aspru s-a transformat într-un veritabil râu. O anchetă efectuată de Quotidien du Médecin a relevat faptul că amfiteatrele belgiene explodează pur şi simplu de tineri francezi, ei fiind între 20 % şi 30 % din cei 3.700 de înscrişi în primul an de curs.

Ministerul Sănătăţii nu dispune de ''studii precise ţară cu ţară'', dar estimează că aproximativ 600 de înscrişi sunt numai în România şi această cifră tinde să se tripleze. Şi alte facultăţi se interesează de această oportunitate - circa 5.000 de euro pe an şi de student - şi-şi deschid secţii francofone în mai multe ţări din Est. ''Dacă se face un calcul, costul vieţii şi chiriile foarte modeste compensează preţul studiilor'', asigură Paul Vara.

''Suntem acuzaţi că ne cumpărăm diploma, dar, aici, selecţia este puternică, în jur de 20 % dintre candidaţi sunt reţinuţi şi apoi nu este mai scump decât la o şcoală mare'', mai spune el.