Franţa ordonă gigantului Google să aplice la nivel global “dreptul de a fi uitat”

Agenţia franceză de protecţie a datelor a respins un apel al companiei americane Google la decizia sa de a cere motorului de căutare să aplice “dreptul de a fi uitat” (o lege europeană) tuturor domeniilor Google din jurul lumii.

Google s-a supus în mare parte acestei leg de la adoptarea ei în 2014, ştergând la cererea utilizatorilor linkuri către paginile de web care conţin informaţi despre persoane, care sunt dăunătoare, irelevante sau care nu mai sunt valabile. Dar, compania a făcut acest lucru numai pe domeniile sale europene, precum Google.fr şi Google.de, dar nu şi pe Google.com sau Google.co.jp.

În luna mai, Commission Naţionale de l’Informatique et des Libertés (CNIL) a ordonat companiei Google să aplice această măsură tuturor domeniilor sale din lume, o decizie la care gigantul american în motoare de căutare a făcut apel, invocând principiile libertăţii de exprimare. Dar luni, CNIL a respins apelul şi Google ar putea fi amendat cu 150.000 de euro dacă refuză să coopereze.

“Dacă acest drept a fost limitat într-o anumită măsură, atunci [această limitare] ar putea fi cu uşurinţă evitată: pentru a găsi un rezultat care a fost şters ar fi suficient să se efectueze o căutare pe o altă extensie (de exemplu, o căutare efectuată în Franţa, dar folosind google.com), a susţinut CNIL într-o declaraţie.

În perioada mai 2014 - 21 septembrie 2015, Google a primit aproximativ 318.000 de cereri pentru a şterge rezultatele unor căutări individuale. Atunci când decide dacă onorează sau nu o astfel de cerere, Google ia în considerare existenţa unui interes public în informaţiile vizate.

Google a oferit exemple de cereri pe care le-a respins: un proeminent om de afaceri din Polonia a dorit ştergerea articolelor despre procesul său împotriva unui ziar; un angajat al sectorului media în Marea Britanie a cerut ştergerea a 4 linkuri către articole privind conţinutul stânjenitor pe care l-a postat pe Internet.

Google nu oferă informaţii detaliate privind numărul cererilor aprobate sau respinse, dar o analiză a datelor obţinute de ziarul The Guardian în luna iulie a descoperit că majoritatea cererilor sunt respinse.

Dacă cererea este pentru ştergerea de “informaţii private sau personale”, aplicantul are o rată de succes de 46%. Marea majoritate a acestor cereri, aproximativ 95%, provin de la cetăţeni privaţi. În celelalte patru categorii – “crime grave”, “figuri publice”, “politică” sau “protecţia copilului” – rata de aprobare a cererilor este mai puţin de 1%.

Într-un caz discutat de ziarul The Guardian, un doctor a cerut companiei Google să şteargă linkurile către 50 de articole şi ştiri care documentează o operaţie nereuşită. Google a şters într-adevăr linkurile către 3 articole deoarece acestea au inclus informaţii personale despre doctor.

Nu este clar ce va face Google în continuare, deşi s-a opus cu fermitate ordinului CNIL în luna iulie. Peter Fleischer, consilier al Google, a scris: “Dacă abordarea propusă de CNIL ar fi acceptată ca un regulament standard pentru Internet, ne-am găsi într-o cursă către capătul tunelului. În cele din urmă, Internetul va fi atât de liber precum ultimul loc liber din lume.”

În cazul în care Google refuză să aplice “dreptul de a fi uitat” la nivel global, CNIL ar putea impune o altă amendă de 150.000 de euro, pentru cea de-a doua încălcare a ordinului.

Amenda este nesemnificativă pentru o companie care are venituri anuale de 66 miliarde de dolari, dar Uniunea Europeană se află aproape de introducerea unor noi regulamente care ar putea ridica penalizările pentru nerespectarea protejării informaţiilor la 2 până la 5% din veniturile globale ale unei companii, sau în cazul Google de peste 3 miliarde de dolari.

Paul Lanois, avocat specializat în probleme legate de tehnologie, a declarat că, în termeni procedurali, “dacă Google ar dori să facă apel la posibilele sancţiuni atunci, în funcţie de sancţiunile impuse, ar putea înregistra o petiţie pentru suspendare ... sau ar putea înregistra un apel complet pentru schimbarea deciziei CNIL (şi bineînţeles că Google le-ar putea înregistra pe amândouă)”.

Dacă se vor implementa noile regulamente europene pentru protejarea datelor, Google ar putea confrunta o dilemă: fie se conformează şi respectă “dreptul de a fi uitat” pe toate domeniile sale fie, pentru a evita sancţionarea birourilor sale în Europa, s-ar putea retrage de pe continent cu totul. A doua ar putea fi o mişcare costisitoare din moment ce compania a avut aproximativ 5.000 de angajaţi în Europa începând cu 2011. În acel an, directorul executiv de la acea vreme al Google, Eric Schmidt, a anunţat angajarea altor 1.000 de persoane.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.