Fost ambasador al SUA, despre "asaltul suveranist" de la Lunguleţu şi şoferul susţinător al lui Călin Georgescu care a blocat A1: Cred că sunt folosiţi de ruşi

Câteva sute de manifestanţi pro-Călin Georgescu au protestat, duminică, în Piaţa Victoriei, reluând laitmotivul „turul doi înapoi”. O parte dintre participanţi s-au îmbrâncit cu jandarmii, care nu i-au lăsat să blocheze circulaţia în zonă. Patru jandarmi au fost loviţi. Între timp, un camionagiu „georgist” şi-a parcat TIR-ul pe două benzi pe autostrada A1, blocând traficul. El s-a urcat pe capotă şi a început să fluture un steag tricolor, asta în timp ce, în spatele lui, oamenii îl rugau să elibereze drumul, că au în maşină bolnavi, iar pe autostradă vuia sunetul ambulanţei.

Incidentele nu sunt izolate. De cel puţin două săptămâni, simpatizanţii lui Georgescu sunt îndemnaţi să iasă în stradă, iar recent, liderii partidelor auto-intitulate „suveraniste” au intervenit în scadalul de la Lunguleţu, acreditând ideea că agricultorii români sunt persecutaţi în favoarea străinilor. Diana Şoşoacă a mers până la a vorbi de răscoală, iar Anamaria Gavrilă a susţinut că asistăm la o crimă împotriva agriculturii româneşti!

Toate acestea se întâmplă în contextul în care agenţiile de rating urmează să decidă, curând, dacă retrogradează ratingul de ţară al României – o retrogradare având un efect catastrofal asupra economiei – şi în care guvernul planifică o reformă care schimbă paradigma în care funcţionează statul român de mai bine de 35 de ani, pardigma "putredă", rămasă de la comunişti.

În aceste condiţii, acei „suveranişti” care aţâţă spiritele nu sunt „suveranişti, cum se autointitulează”, ci duşmani ai poporului, susţine fostul ambasador al SUA Adrian Zuckerman.

„Eu cred că sunt folosiţi de ruşi, sunt folosiţi de alţii cu alte interese, şi aşa că poţi să spui că ăştia au multe nume, multe interese, dar, în opinia mea, nu sunt exact ce spun că sunt”, a declarat fostul ambasador american, într-un interviu acordat Epoch Times.

"Toţi la care nu le place (ideea de reformă n.r.), acum ies în stradă. Şi cui nu îi place? Nu le place ruşilor, nu le place la rămăşiţele ăstora, pensionari de la servicii, nu le place baronilor locali, baronilor regionali – nu le place, pentru că ăştia s-au îmbogăţit enorm în ultimii 35 de ani", punctează Zuckerman.

Redăm principalele declaraţii ale fostului ambasador Adrian Zuckerman:

Reporter: La noi un susţinător al lui Călin Georgescu, şofer de camion, s-a dus pe autostrada A1 şi a blocat autostrada...

Zuckerman: Era beat şoferul?

Reporter: Nu, a blocat autostrada cu camionul în semn de protest, el fiind unul dintre „suveraniştii” nemulţumiţi de anularea alegerilor. A început să facă live-uri, pe autostradă se auzea sunetul unei ambulanţe care avea nevoie să treacă, lumea se ruga de el să mute camionul că au persoane bolnave în maşină, dar omul nu l-a mutat, a susţinut că era stricat camionul, deşi evident ce făcea el era un protest, un protest pro Călin Georgescu. Ce s-ar întâmpla, domnule Zuckerman, în Statele Unite ale Americii dacă cineva care e supărat pe guvern ar bloca o autostradă cu camionul?

Adrian Zuckerman: Ar fi arestat, ar veni o remorcă şi ar muta camionul – nu ştiu cât durează să ajungă de unde e – şi aşa s-ar rezolva destul de repede. Sau, dacă era unul acolo, ar fi putut ieşi călcat. Acum, în America, nu se mai tolerează nebuniile astea care încurcă toată lumea.

Reporter: Cum vedeţi această formă de protest? Cât de normal sau anormal vi se pare să blochezi o autostradă pentru că tu eşti nemulţumit?

Adrian Zuckerman: Nu-i normal. Toată lumea are dreptul să vorbească liber, dar nu să întrerupă viaţa oamenilor, mersul pe şosele, să pună la risc sănătatea cuiva care poate era bolnav, o ambulanţă, poliţie. Ăsta e un lucru foarte grav când blochezi şoselele. E risc pentru foarte mulţi. Adică, dacă poliţia trebuie să ajungă undeva pentru că e o infracţiune în desfăşurare sau e o persoană căreia îi trebuie ajutor şi trebuie să meargă pompieri, poliţia, ambulanţa.

Reporter: Se face închisoare pentru aşa ceva în Statele Unite?

Adrian Zuckerman: Depinde. În teorie, da. Practic, depinde de faptele fiecăruia, dar în teorie, da.

Reporter: Aş vrea să vă întreb, pentru că nu e izolat incidentul, pe reţelele sociale s-au înteţit în ultima vreme îndemnurile la proteste, la revolte. Tot ieri a fost şi protest în Victoriei la care mai mulţi jandarmi au fost loviţi. Recent, într-o comună din România, unde se face foarte multă legumicultură – la Lunguleţu –, Apele Române au chemat poliţia pe motiv că legumicultorii de acolo îşi irigă terenurile ilegal, nu plătesc nimic. Şi spuneau cei de la Apele Române că se pune în pericol alimentarea Bucureştiului cu apă. În acest scandal au intervenit foarte repede suveraniştii: Diana Şoşoacă, Ana Maria Gavrilă de la POT; au vorbit de răscoală, au încercat să acrediteze ideea că ţăranii români sunt asupriţi. Cum vedeţi înteţirea tuturor acestor îndemnuri la revolte, la proteste, într-o perioadă în care ţara este într-o condiţie atât de delicată? Vorbim de evitarea riscului de retrogradare a ratingului de ţară, de reforme de făcut. Suntem într-un echilibru foarte fragil.

Adrian Zuckerman: Nu ştiu dacă am scăpat ca agenţiile de rating să nu retrogradeze ratingul României. Eu am impresia că asta nu se rezolvă până în septembrie, într-o lună, două. Nu sunt sigur că a trecut cea mai mare primejdie, că atunci România intră în faliment, că nu o să se mai poată împrumuta bani la o rată rezonabilă de la nicio instituţie.

Primejdia cu agenţiile de rating şi ce au făcut guvernanţii discutând cu ei şi încercând să rezolve această problemă, eu cred că au făcut bine, cu toate că unele lucruri, în opinia mea, poate n-au fost făcute în ordinea corectă, dar au 100% dreptate. Retrogradarea ratingului e un eveniment care poate să fie foarte dezastruos pentru România.

Reporter: Cum vedeţi, în condiţiile acestea, tot ceea ce se întâmplă – îndemnurile astea la proteste, blocări de autostrăzi, revoltă contra Apa Nova, tot valul ăsta auto-intitulat suveranist?

Adrian Zuckerman: Aceşti oameni, în opinia mea, nu sunt suveranişti. Eu cred că sunt folosiţi de ruşi, sunt folosiţi de alţii cu alte interese, şi aşa că poţi să spui că ăştia au multe nume, multe interese, dar, în opinia mea, nu sunt exact ce spun că sunt.

Ăştia nu ţin cu poporul român. Ăştia distrug poporul român. Pentru că acum ţara e la un punct de inflexiune şi cel mai important punct din istoria României, în opinia mea, din ’89, după Revoluţie; aţi scris şi dumneavoastră şi aţi văzut în ultimele zile ce se discută de către premier şi ce se discută de oameni din sectorul economic şi politic – că trebuie să se termine cu aceste companii de stat care pierd bani, cu toate rămăşiţele din zilele comuniste, cum unele instituţii din zilele comuniste nu s-au schimbat, cum trebuie adusă o nouă ordine cu adevărat democratică în ţară.

Şi un lucru care pe mine mă îngrijorează – şi am vorbit de lucrurile astea când eram ambasador – că într-o ţară care are, ce înţeleg eu, vreo 17–18 milioane de oameni cel mult, numai 4,5–5 milioane lucrează la privat. Un număr aproximativ egal lucrează pentru autorităţi de stat, de municipiu, de judeţe, armată, poliţie şi la aceste companii de stat. Şi aşa că ai 4,5, poate 5 milioane, ceva în genul ăsta, care lucrează direct sau indirect pentru stat. Restul oamenilor sunt copii, pensionari sau nu lucrează din alte motive.

Şi aşa că ce se întâmplă în România, cu sistemul actual, e că ai aproximativ 25% de oameni care ţin toată ţara în cârcă. Nu merge aşa ceva. Nu merge. Şi vedem faptele că nu merge, că uite în ce stare economică s-a găsit. Şi aşa că până acum s-au cheltuit mai mulţi bani decât au intrat, ca să menţină un sistem putred, rămas de la comunişti. Şi trebuie să se schimbe.

Şi toţi la care nu le place, acum ies în stradă. Şi cui nu le place? Nu le place ruşilor, nu le place la rămăşiţele ăstora, pensionari de la servicii, nu le place baronilor locali, baronilor regionali – nu le place, pentru că ăştia s-au îmbogăţit enorm în ultimii 35 de ani. De cine? Tu, eu, toată lumea care plăteşte taxe şi lucrează i-am îmbogăţit pe ăştia.

Reporter: Ce le-aţi recomanda preşedintelui Nicuşor Dan şi premierului să facă în actualul context? Mă refer la toată escaladarea asta a războiului hibrid şi a îndemnurilor la proteste care să destabilizeze.

Adrian Zuckerman: Depinde ce fac. Şi asta e marea problemă a democraţiei. Pentru că ai două lucruri: în democraţie oamenii au nişte drepturi fundamentale. Un drept este să vorbeşti liber. Şi acum, cum prea bine vedeţi, sunt probleme pe reţelele sociale. Unde-i diferenţa între a vorbi liber şi propaganda cuiva care spune lucruri, dar persoana aia sau entitatea aia e plătită de ruşi sau e plătită de alte interese? Cum diferenţiezi? E o problemă?

O să trecem şi de asta. Dar nu-i uşor, că trebuie să menţinem democraţia, dar trebuie să şi protejăm democraţia. Şi toţi ăştia abuzează de acest concept ca să poată să facă propagandă. Şi aşa că, cum le putem face pe amândouă? O să găsim o soluţie. Poate nu o să fie perfect prima dată, dar se ajustează, ca să găsim o metodă eficace, să putem proteja democraţia şi să menţinem dreptul de a vorbi liber.

Şi alta, care merge mână în mână cu vorbitul liber, sunt aceste proteste, care sunt o formă de a vorbi liber, dar astea nu pot să ia forma unui protest unde lucrurile se distrug, unde lucrurile sunt incendiate, distruse, unde traficul pe şosele sau pe străzi e întrerupt. Asta nu merge într-o democraţie. Oamenii sunt puşi în pericol când se întâmplă lucruri din astea.

Şi aşa că una e dreptul să vorbeşti liber, să afişezi o pancartă că nu-ţi place asta, că nu-ţi place cealaltă. De aia, de exemplu, când e un protest, te duci la primărie şi spui: uite, aşteptăm să vină nu ştiu câţi oameni, mergem de aici, acolo, şi atunci primăria spune: bine, aranjează cu poliţia ca să fie traficul direcţionat, ca să nu încurci restul populaţiei, doar că tu vrei să te exprimi. Şi aşa că amândouă pot să coexiste într-un fel paşnic. Dar dacă tu ieşi, cum a făcut şoferul acela de camion, şi opreşti circulaţia pe o şosea, nu se poate aşa ceva.

Asta e prea mult. Nu mai e expresie liberă.