Finanţare europeană a misiunilor militare: Partenerii Franţei nu sunt entuziasmaţi

Preşedintele francez Francois Hollande continuă să spere că Europa va oferi sprijin financiar - şi implicit operaţional - misiunii Franţei în Republica Centrafricană, însă, în mod evident, partenerii săi europeni sunt sceptici. Hollande însuşi nu părea deloc sigur de încercările sale de a-i convinge, joi seara, în prima zi a reuniunii şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor din UE. 'Am obţinut ceea ce am putut să obţinem', a declarat Hollande, potrivit cotidianului francez Le Monde.

Parisul încearcă să forţeze extinderea 'dispozitivului Athena', care serveşte deja pentru finanţarea unei părţi din misiunile militare ale UE. Catherine Ashton, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, va elabora 'rapid' un raport pe marginea acestei probleme. Pare stabilit ca sistemul să evolueze pentru operaţiunile decise în viitor.

Dar pentru Republica Centrafricană? Lui Hollande i-ar plăcea să transforme intervenţia franceză într-o operaţiune europeană. Problema este că, pentru aceasta, el trebuie să obţină un ajutor, altul decât pur logistic, din partea aliaţilor săi, însă în stadiul actual el nu poate cita decât Polonia ca şi candidat la o participare activă, cu un avion de mare tonaj şi 50 de membri ai echipajului.

Belgia nu a decis însă nimic şi nu va putea acţiona, după cum afirmă ea, 'decât în cadrul unei misiuni europene'. Guvernul condus de Elio Di Rupo urmează încă să se pronunţe pe marginea unui dosar nefinalizat încă de Ministerul Apărării.

Subiectul centrafrican va fi rediscutat şi vineri, în a doua zi a Consiliului European, iar Hollande intenţionează să le spună colegilor săi că ar fi bine, 'din punct de vedere politic şi al solidarităţii', ca Franţa să nu rămână singură pe teren. Prin urmare, miza pare să fi devenit, în numai câteva zile, mai degrabă simbolică decât financiară pentru Palatul Elysee, subliniază Le Monde.

Preşedintele francez a lansat la sfârşitul ultimei săptămâni ideea înfiinţării unui fond permanent de finanţare, în condiţiile în care o singură ţară - Franţa, în cazul de faţă - nu mai poate suporta costurile unei intervenţii menite, mai mult sau mai puţin, să contribuie la securitatea întregului continent. La venirea sa la Bruxelles, joi seara, Hollande şi-a exprimat satisfacţia de a fi primit sprijin politic din partea 'cvasitotalităţii' partenerilor săi în vederea intervenţiei franceze în Republica Centrafricană. 'Prin urmare, finanţările trebuie să vină', a adăugat liderul francez.

'Dacă se doreşte o finanţare europeană, este necesară şi o responsabilitate europeană', a declarat la rândul său, joi seara, cancelarul federal german Angela Merkel. 'Nu putem cofinanţa o misiune militară dacă nu luăm parte la această decizie', a continuat Merkel, deschizând totodată uşa spre o reexaminare a dispoziţiilor sistemului Athena.

'Atunci când am intervenit (în Republica Centrafricană), nu puteam convoca un consiliu european şi am fost nevoiţi să acţionăm unilateral', a subliniat preşedintele francez. Hollande este de părere că o viitoare reuniune a miniştilor de afaceri din UE ar putea aproba o cerere formală de sprijinire a operaţiunii 'Sangaris'. Hollande subliniază acum că operaţiunea 'nu este financiară'. Însă, în mod evident, ea este foarte complexă, conchide publicaţia franceză.