Fenomen unic: „Părul de gheaţă” care se formează în pădurile Irlandei [video]
alte articole
Când condiţiile climatice sunt cele potrivite - de obicei în nopţile umede de iarnă când temperatura scade sub 0°C - unele ramuri ale copacilor prezintă formaţiuni delicate de “fire de gheaţă”. Observate (video) cu atenţie, acestea seamănă cu vata de zahăr sau cu fire delicate de păr alb. Dacă sunt atinse, sau în contact cu razele soarelui, se topesc imediat.
“Părul de gheaţă” este un fenomen bine cunoscut în pădurile Irlandei. Deşi acest fenomen a existat dintotdeauna, iar în 1918 un om de ştiinţă german l-a făcut cunoscut, abia la sfârşitul anului 2015 a devenit renumit în întreaga lume. Un grup de muncitori forestieri din Parcul Naţional Trossachs, la nord de Glasgow, au ieşit să îndeplinească sarcini de rutină atunci când s-au trezit brusc într-o zonă în care abunda acest „păr de gheaţă”. Imaginile realizate şi publicate pe reţelele de socializare au făcut înconjurul lumii.
De ce se formează „părul de gheaţă”
Acesta este un fenomen destul de rar, deoarece apare doar la latitudini cuprinse între 45 şi 55 de grade nord ale planetei. În plus, sunt necesare temperaturi sub 0° şi un nivel ridicat de umiditate pentru a se forma. Dar, ca şi cum nu este de ajuns, aceste fire fine de gheaţă sunt atât de delicate, încât doar dacă le atingi sau este puţin soare se topesc imediat. De aceea este ceva greu de găsit.
Secretul formării, pe lângă toţi aceşti factori pe care i-am subliniat, este o ciupercă numită Exidiopsis effusa, care permite gheţii să formeze fire subţiri, cu un diametru de aproximativ 0,01 mm.
În 2015, cercetătorii de la Universitatea din Berna au publicat un studiu în Biogeosciences, în care au explicat că această gheaţă are o formă ascuţită datorită unui „inhibitor de recristalizare” generat de ciupercă. Acest inhibitor împiedică cristalele mici de gheaţă să se transforme în altele mai mari. Prin urmare, gheaţa creşte cu mici cristale formând structuri extrem de fine şi delicate, cum ar fi părul.
Cum se formează „părul de gheaţă”
Apa lichidă pătrunde în lemnul putrezit prin intermediul ploii sau zăpezii. „În condiţii climatice precise, apa îngheaţă în contact cu ramura, creând un front de gheaţă şi ‘formând’ o peliculă subţire de apă între această gheaţă şi porii lemnului. Apoi se produce o aspiraţie în care apa pătrunde în porii lemnului şi, mai târziu, se deplasează spre frontul de gheaţă, unde îngheaţă şi se alătură gheţii existente”, subliniază cercetătorii de la Universitatea din Berna.
Ciuperca permite acestor fire fine de gheaţă să se stabilizeze şi previn recristalizarea.
Deşi este un fenomen extraordinar, care a fost documentat în Irlanda, Canada, Franţa, Germania, India, Irlanda, Olanda, Rusia, Marea Britanie, Slovenia, Suedia, Elveţia şi Statele Unite, puţini vor avea privilegiul să-l vadă în direct.
"'Părul de gheaţă' creşte mai ales noaptea şi se topeşte imediat când răsare soarele. Este invizibil în zăpadă şi puţin vizibil în îngheţ”, concluzionează experţii.
Articol ştiinţific de referinţă: Fungus shapes hair ice – Researchers identify fungus responsible for peculiar ice filaments that grow on dead wood
