De ce există aisberguri verzi şi ce rol au [video]
alte articole
De ce unele aisberguri din Antarctica au o nuanţă verde smarald în loc de albastru obişnuit?
Gheaţa pură este albastră deoarece absoarbe mai multă lumină roşie şi reflectă lumina albastră.
Majoritatea aisbergurilor se văd albe sau albastre atunci când plutesc pe apă, dar începând cu secolul trecut, navigatorii au început să raporteze fenomenul ciudat al aisbergurilor verzi în unele zone ale Antarcticii.
Stephen Warren, glaciolog la Universitatea din Washington, consideră că are o explicaţie: culoarea se datorează prezenţei oxizilor de fier care provin din praful de rocă de pe continentul îngheţat.
„Am crezut întotdeauna că aisbergurile verzi erau o curiozitate exotică, dar acum credem că, de fapt, sunt foarte importante“, a afirmat autorul principal al studiului publicat în Journal of Geophysical Research Oceans (Mystery of green icebergs may soon be solved), un jurnal al American Geophysical Union.
Gheaţă de culoare închisă
Warren a început să studieze fenomenul aisbergurilor verzi într-o expediţie australiană în 1988, când a prelevat mostre de gheaţă de această culoare de pe platforma Amery din estul Antarcticii.
Aisbergurile sunt blocuri mari de gheaţă desprinse din calotele polare glaciale ale Terrei. Gheaţa tipică a unui gheţar se formează atunci când straturile de zăpadă se acumulează şi se solidifică, astfel încât în mod natural au bule de aer care reflectă lumina.
Fiind cunoscut faptul că apa sărată nu îngheaţă la temperaturile de pe Terra decât în anumite condiţii şi că nu poate forma blocuri masive şi stabile de gheaţă, aisbergurile sunt, de fapt, blocuri de gheaţă de apă pură. Dar în Antarctica, unele aisberguri au un strat de aşa-numita gheaţă marină, apă îngheţată din ocean în partea inferioară a platformelor care plutesc deasupra oceanului.
Gheaţa marină este de culoare mai închisă decât gheaţa glaciară, deoarece nu are bule de aer care reflectă lumina.
Când Warren şi colegii săi au analizat mostrele luate din aisberguri verzi, au găsit gheaţă marină. La acea vreme, oamenii de ştiinţă au suspectat că impurităţile din apa marină de sub platforma de gheaţă Amery erau responsabile de culoarea verde a gheţii.
Warren credea că particulele de animale şi plante marine microscopice moarte şi cărbune dizolvat erau cuprinse în gheaţă.
Carbonul dizolvat este galben. Deoarece gheaţa pură este albastră, adăugarea particulelor galbene ar putea da gheţii o nunaţă verde, potrivit omului de ştiinţă.
Dar, în alte expediţii, Warren şi colegii săi au luat diverse alte mostre de gheaţă marină verde şi au descoperit că aveau aceeaşi cantitate de material organic ca şi gheaţa albastră. Deci, trebuia să existe o altă explicaţia pentru nuanţa verde.
Problema a continuat să-l frământe pe Warren timp ani de zile până când un coleg de la Universitatea din Tasmania a examinat mostrele de gheaţă din Amery şi a găsit cantităţi mari de fier.
Gheaţa marină din profunzime avea de peste 500 de ori mai mult fier decât gheaţa de la suprafaţă. Oxizii de fier găsiţi în soluri şi roci au tendinţa de a avea tonuri galbene, portocalii, roşii şi maro. Atunci Warren a început să suspecteze că oxizii de fier din gheaţa marină ar putea da gheţii nuanţa verde.
De unde provine fierul?
Când aisbergurile alunecă pe rocă, ele pulverizează o parte din acea rocă.
Când gheaţa ia contact cu oceanul, acest praf curge în mare. Şi dacă praful rămâne prins sub blocul de gheaţă, particulele pot fi încorporate în gheaţa marină.
Fierul este un nutriment cheie pentru fitoplancton, plantele microscopice care formează baza lanţului alimentar marin.
Dar fierul este rar în multe zone ale oceanului.
Prezenţa aisbergurilor verzi înseamnă că gheaţa transportă acel mineral preţios de pe continent şi îl depozitează în mare, atunci când blocurile de gheaţă sunt fragmentate.
Aisbergurile verzi oferă elemente nutritive esenţiale pentru viaţă marină.
“Este ca un pachet poştal”, afirmă Warren. ”Aisbergul poartă acest fier până în ocean, la mari distanţe. Şi atunci când se topeşte, îl oferă fitoplanctonului“.
