Pesticid uzual, asociat cu anomalii cerebrale răspândite la copii

Insecticidul clorpirifos este un instrument puternic pentru combaterea diverşilor dăunători, fiind unul dintre cele mai utilizate pesticide în a doua jumătate a secolului XX. Cu toate acestea, la fel ca multe pesticide, clorpirifosul nu acţionează cu precizie. Pe lângă faptul că dăunează insectelor care nu sunt vizate, cum ar fi albinele, acesta a fost asociat şi cu riscuri pentru sănătatea animalelor mult mai mari, inclusiv a oamenilor, scrie Science.

Acum, un nou studiu american sugerează că aceste riscuri pot apărea încă dinainte de naştere. Persoanele expuse la clorpirifos în perioada prenatală sunt mai predispuse să prezinte anomalii structurale ale creierului şi funcţii motorii reduse în copilărie şi adolescenţă.

Cercetătorii au descoperit că expunerea prenatală progresiv mai mare la clorpirifos a fost asociată cu deviaţii din ce în ce mai mari în structura, funcţia şi metabolismul creierului la copii şi adolescenţi, împreună cu valori mai slabe ale vitezei motorii şi programării motorii.

„Tulburările în ţesutul cerebral şi metabolismul pe care le-am observat în cazul expunerii prenatale la acest pesticid erau remarcabil de răspândite în întregul creier”, spune primul autor, Bradley Peterson, neurocercetător specializat în dezvoltare la Facultatea de Medicină Keck a Universităţii din California de Sud.

Acest lucru susţine cercetările anterioare care leagă clorpirifosul de afectarea funcţiei cognitive şi a dezvoltării creierului, dar aceste descoperiri sunt prima dovadă a efectelor moleculare, celulare şi metabolice răspândite şi de lungă durată în creier.

Oamenii de ştiinţă au analizat datele colectate de la familii din New York City între 1998 şi 2015, ca parte a unei cohorte de sarcină pe termen lung stabilită de Centrul pentru Sănătatea Mediului Copiilor al Universităţii Columbia. Cohorta iniţială a inclus mame afro-americane şi dominicane cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani.

Mamele au completat chestionare prenatale, iar unele au furnizat date suplimentare, inclusiv nivelurile de clorpirifos ale copiilor lor la naştere, fie prin probe de cordon ombilical, fie prin probe de plasmă maternă.

Ani mai târziu, cercetătorii au colectat scanări RMN şi date comportamentale de la copii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani. Au ajuns la 270 de subiecţi cu niveluri de clorpirifos măsurate la naştere şi date RMN utilizabile furnizate în copilărie sau adolescenţă.

Analiza lor a descoperit o legătură semnificativă între nivelurile prenatale de clorpirifos şi anomaliile cerebrale la copii, sugerând că „expunerea prenatală poate produce tulburări durabile în structura, funcţia şi metabolismul creierului, direct proporţionale cu nivelul de expunere”, scriu ei.

Subiecţii din această cohortă urbană au fost probabil expuşi la clorpirifos acasă, deoarece mulţi s-au născut înainte sau la scurt timp după ce Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA a interzis utilizarea clorpirifosului în scopuri rezidenţiale în 2001.

De atunci, restricţii similare au fost adoptate şi în alte ţări, dar pesticidul este încă utilizat în agricultură în întreaga lume.

Studiul s-a concentrat exclusiv pe expunerea prenatală la clorpirifos, fără a măsura sau controla expunerea postnatală, şi nu a testat expunerea la alte insecticide care apar adesea împreună cu clorpirifosul. Lipsa diversităţii demografice în eşantion poate limita, de asemenea, aplicabilitatea rezultatelor.

Cu toate acestea, având în vedere omniprezenţa clorpirifosului şi a compuşilor similari în mediu, acest studiu indică necesitatea unor cercetări suplimentare asupra acestor pesticide puternice.

Studiul a fost publicat în JAMA Neurology.