"Fariseii" îi cer şefului SRI respect faţă de societatea civilă

După ce directorul SRI a încercat, în cadrul unui interviu acordat evz.ro, să convingă opinia publică de necesitatea legii privind înregistrarea utilizatorilor de cartele prepaid, deputatul Remus Cernea i-a adresat lui George Maior o scrisoare deschisă atrăgându-i atenţia asupra unor puncte nevralgice din declaraţiile făcute luni.

"Marca unei ţări libere depinde tocmai de o dezbatere publică în care fiecare punct de vedere argumentat principial trebuie să fie auzit şi evaluat. Mai mult, este important să fie acordată prezumţia de bună credinţă oricui are un punct de vedere coerent formulat şi solid întemeiat", scrie Cernea, după ce Maior i-a acuzat pe opozanţii legii de "fariseism."

"Mă simt nevoit să arăt cu degetul spre cei care, în mod ipocrit, sacrifică libertatea fizică a cetăţenilor utilizând argumente doar aparent morale. Este o formă supremă de fariseim", a declarat Maior luni, acuzându-i pe românii care reclamă că legea cartelelor le încalcă dreptul la intimitate şi anonimitate de faptul că impietează lupta serviciilor împotriva terorismului şi a altor infracţiuni.

"A arunca însă o umbră de suspiciune asupra unei (unor) persoane doar pentru că are/au un alt punct de vedere decât al nostru ori decât al unei majorităţi la un moment dat, ar reprezenta o pierdere pentru ideea de dialog şi pentru calitatea dezbaterilor şi a procedurilor democratice de luare a deciziilor" îi scrie Cernea lui Maior, explicând că pentru societate, în ansamblul ei, "este foarte bine că există organizaţii şi grupuri care militează pentru o cauză. (...) Existenţa unor mişcări civice dinamice ţine de sănătatea unei democraţii.", îi atrage atenţia deputatul Remus Cernea şefului SRI, dând exemplu modul în care este respectată vocea cetăţenilor în alte ţări.

Astfel, Cernea îi atrage atenţia lui Maior că în Germania - ţară unde reprezentanţii organelor de anchetă au insistat (la fel ca SRI-ul nostru) că înregistrarea utilizatorilor de cartele pre-plătite ar fi ajutat în lupta de contracarare a infractorilor - Curtea Constituţională a decis ca o astfel de prevedere este neconstituţională, întrucât încalcă drepturile omului, îndeosebi dreptul la viaţă privată.

Mai mult, reaminteşte Cernea, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), a invalidat Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie şi internet - cunoscută şi ca 'Directiva Big Brother' - pe motiv că aceasta “reprezintă o imixtiune deosebit de gravă şi disproporţionată în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal”.

La noi în ţară, atrage atenţia Cernea, Avocatul Poporului a atacat versiunea românească al legii Big Brother la CCR, întrucât ea încalcă Art. 1 alin. (5), Art. 26, Art. 53 alin. (2) şi Art. 147 alin. 4 din Constituţia României.

"Nu în ultimul rând, reamintesc faptul că obiecţiile de tipul celor menţionate mai sus în deciziile unor Curţi au la bază o întreagă tradiţie de gândire filosofică şi politică, tradiţie care are ca reper important celebra formulă a lui Benjamin Franklin de acum aproximativ 250 de ani: “Those who would give up essential Liberty, to purchase a little temporary Safety, deserve neither Liberty nor Safety.” (Aceia care ar renunţa la libertăţile lor fundamentale pentru a obţine o temporară securitate în plus, nu merită nici libertate, nici securitate)." mai scrie Cernea, criticând atacul lui Maior la adresa societăţii civile.

Legea cartelelor prepaid ar trebui să suscite o discuţie serioasă şi bazată pe argumente principiale, juridice, constituţionale, filosofice, politice, opinează Remus Cernea, afirmând că, într-un astfel de context, afirmaţia lui Maior cum că “(...) Se minte direct şi rudimentar atunci când se afirmă nonşalant că înregistrarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele pre-paid încalcă drepturile omului. Dimpotrivă, eu cred că acestea sunt profund afectate prin anonimizare”, este una "incorectă, nedreaptă şi nepotrivită."

Asigurându-l pe directorul SRI de tot respectul său, Cernea îi sugerează acestuia să-şi retracteze declaraţiile, "din respect atât faţă de instituţiile politice şi juridice româneşti şi europene cât şi faţă de vocile civice şi politice care s-au opus înregistrării utilizatorilor de cartele pre-plătite şi care, practic, sunt vizate direct" de acuzele lui Maior.

Nu în ultimul rând, Cernea arată că prin afirmaţia conform căreia ”În anul 2012, teroriştii Hezbollah au comis atentatul de la Burgas prin utilizarea unor cartele pre-plătite achiziţionate din altă ţară", afirmaţie făcută de Maior în interviul de ieri, practic şeful SRI şi-a anulat propria argumentaţie privind necesitatea adoptării unei legi care să monitorizeze cartelele pre-plătite în vederea combaterii actelor de terorism.

Aceia care ar renunţa la libertăţile lor fundamentale pentru a obţine o temporară securitate în plus, nu merită nici libertate, nici securitate

"Aşa cum dumneavoastră spuneţi, reţelele teroriste pot oricând să utilizeze cartele pre-plătite achiziţionate în alte ţări pentru a comite atentate sau alte fapte. Or, măsura pe care o susţineţi s-ar referi la cetăţenii români, ceea ce nu ar ajuta mai deloc în lupta împotriva reţelelor teroriste, acestea având la dispoziţie mijloace de comunicare achiziţionate din alte ţări. Ar fi o măsură disproporţionată şi care i-ar afecta exclusiv pe cetăţenii români care ar trebui să îşi înregistreze cele aproximativ 12 milioane de cartele pre-plătite existente acum în România, nu şi pe cei care fac parte din aceste grupări infracţionale care reprezintă ţinta luptei instituţiilor specializate precum aceea pe care o conduceţi." concluzionează Cernea.

"Fariseii" despre declaraţiile lui Maior

În asentiment cu declaraţiile lui Cernea, avocatul Mihai Buciuman, organizator al protestului împotriva Legilor Supravegherii, ce a avut loc în urmă cu zece zile lângă sediul SRI, a opinat că atât şeful SRI cât şi întregul serviciu din subordine "ar trebui să poată susţine o dezbatere serioasă cu societatea civila, nu să o desconsidere total drept un obstacol impertinent în cale voinţei instituţionale."

"Chiar şi de ar fi numai o problemă de oportunitate, dl Maior şi întregul serviciu din subordine ar trebui să poată susţine o dezbatere serioasă cu societatea civilă, nu să o desconsidere total, considerând-o un obstacol impertinent in cale vointei institutionale", a declarat Mihai Buciuman

"Asta ar fi însemnat să nu grăbească o lege prin procedura-fulger în Parlament şi să nu spună referitor la cealaltă lege că "se discuta deja de două săptămâni de secunde" (în comisie cu uşile închise). SRI-ul ar fi fost pus astfel în postura în care ar fi trebuit să îşi documenteze serios nevoia deprivării cetăţenilor de dreptul la anonimitate şi probabil că Parlamentul şi cetăţenii nu ar fi cedat prea repede o libertate pe care s-ar putea să n-o mai primească niciodată înapoi

O astfel de dezbatere ar fi presupus ca SRI să explice cum le-ar ajuta munca identificarea utilizatorilor de cartele şi ce puncte vulnerabile are această ingerinţă, urmând ca SRI să adreseze în mod logic şi respectuos întrebările şi îndoielile ridicate de societatea civilă.", a mai explicat dl Buciuman pentru Epoch Times, referindu-se la Legile Supravegherii, un pachet legislativ prin care se doreşte monitorizarea calculatoarelor, identificarea (cel mai probabil prin prezentarea buletinului) a celor ce accesează la accesul reţelelor WI-FI disponibile în spaţiul public şi vânzarea restricţionată a cartelelor SIM numai cu buletinul.

Legea securităţii cibernetice prevede că utilizatorii vor trebui să pună datele şi sistemele la dispoziţia autorităţilor, cu alte cuvinte, proiectul instituie percheziţia electronică fără mandat, în timp ce al doilea proiect se referă la înregistrarea cartelelor pre-paid şi a identificării utilizatorilor de hotspot-uri Wi-Fi publice, cel mai probabil cu buletinul.

"De fapt, dl Maior îi face "farisei" pe cei care se împotrivesc cartelelor SIM cu buletinul, deşi chiar în interviul său dl Maior se face că uită că a obţinut în lege şi Wi-Fi cu buletinul şi a cerut percheziţie fără mandat. În fapt, aceste două puncte înfurie cel mai mult cetăţenii. Primul este nepractic, neîntâlnit în alte ţări şi total excesiv. Percheziţia fără mandat este indiscutabil o măsură "din altă epocă" şi cred că se înţelege de la sine de ce ingerinţa autorităţilor în spaţiul cibernetic privat, ca şi în locuinţa personală, trebuie supusă controlului judiciar - ca să ne ferim spaţiul privat de abuz" a mai declarat dl. Buciuman.

Reamintim că legea cartelelor pre-plătite a fost votată pe 2 iulie de Camera Deputaţilor cu 195 de voturi „pentru" şi doar 20 de voturi împotrivă şi a fost atacată la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului, în timp ce legea securităţii cibernetice, adoptată de Guvern, se află încă la Camera Deputaţilor.