Factori majori ai cancerului - care sunt obiceiurile zilnice care frânează evoluţia

Diagnosticul de cancer mamar a fost un şoc pentru Lia Hasier, în 2022. Anterior nu a avut probleme de sănătate, deoarece acorda în mod regulat prioritate exerciţiilor fizice şi unei alimentaţii sănătoase. Aşadar, s-a întrebat ce ar fi putut face greşit şi cum ar putea preveni o recidivă.

Mamă a doi copii, în vârstă de 48 de ani, evită acum să consume orice zahăr, îşi reduce expunerea la substanţele chimice cancerigene, ţine zilnic un jurnal pentru recunoştinţă şi continuă să înveţe cum funcţionează corpul ei la nivel celular pentru a preveni cancerul.

„Întotdeauna există loc pentru schimbări, dar nu toate în acelaşi timp, pentru că este copleşitor, descurajează şi frustrează”, a declarat Lia Hasier pentru Epoch Times.

„Le spun mereu oamenilor să înceapă cu paşi mici, cu un singur lucru, şi să se concentreze pe acesta. Apoi, săptămâna următoare, să adauge ceva nou.”

Intuiţia ei reflectă ce afirmă cercetătorii şi clinicienii din ce în ce mai des: prevenirea cancerului nu numai că este posibilă, dar este şi biologică. Înţelegerea mecanismelor precise prin care se dezvoltă cancerul face ca schimbarea stilului de viaţă să fie mult mai concretă decât simplele avertismente generale privind obezitatea sau sedentarismul.

Prevenirea este posibilă

Pacienţii prezintă, în general, o vulnerabilitate fizică sau emoţională care precede apariţia cancerului, potrivit dr. Leigh Erin Connealy, directoarea medicală a Cancer Center for Healing din Irvine, California.

„Când ne întoarcem înapoi până la concepţie şi examinăm istoricul complet al pacientului, putem identifica foarte precis de ce a dezvoltat cancer: 30 de tratamente cu antibiotice care i-au distrus microbiota, un divorţ, probleme cu copiii, traume majore... totul se regăseşte acolo”, a declarat ea pentru Epoch Times.

Cel puţin 30 de factori modificabili provoacă cancerul, potrivit unui studiu publicat în Nature Medicine. Aproape 40% din toate cazurile de cancer din lume ar putea fi prevenite: trei din zece cazuri la femei şi cinci din zece la bărbaţi. Printre principalele cauze se numără fumatul, un indice de masă corporală ridicat, lipsa activităţii fizice, alăptarea insuficientă, poluarea aerului şi infecţiile. Consumul de alcool este, de asemenea, un factor major în creştere în rândul femeilor care se integrează tot mai mult pe piaţa muncii.

O parte a problemei, subliniază dr. Leigh Erin Connealy, este că puţine persoane îşi fac timp să-şi evalueze starea interioară sau să verifice dacă mintea şi corpul lor sunt în armonie.

„Suntem atât de ocupaţi încât nu mai avem timp să ne analizăm pe noi înşine”, explică ea. „Creierul este inundat de stimuli externi care nu te ajută să fii sănătos. Ceea ce te ajută să fii sănătos eşti tu însuţi. Tu eşti miracolul.”

Cinci factori majori privind cancerul

A şti că obezitatea şi lipsa exerciţiilor fizice contribuie la evoluţia cancerului nu este suficient pentru a motiva o schimbare. Însă înţelegerea în profunzime a mecanismelor biologice şi a motivelor disfuncţionalităţii lor oferă o perspectivă mult mai utilă: o viziune precisă asupra vulnerabilităţilor şi a uşurinţei cu care pot fi corectate, potrivit doamnei Lise Alschuler, medic naturopat specializat în oncologie.

„Organismul poate inhiba anumite gene şi le poate activa pe altele, şi se pare că aceste procese sunt influenţate de informaţiile pe care le primesc celulele, informaţii care provin din obiceiurile noastre”, a explicat ea pentru Epoch Times.

Iată cei cinci factori şi elementele care perturbă cancerul.

1. Sistemul imunitar slăbit

Sistemul imunitar asigură o supraveghere constantă a celulelor maligne. Pentru ca să se dezvolte cancerul, acesta trebuie să scape de această supraveghere, care se bazează pe două niveluri: sistemul imunitar înnăscut, prima linie de apărare, şi sistemul imunitar adaptativ, compus în special din limfocitele T şi B, capabile să vizeze celulele tumorale şi să memoreze prezenţa acestora.

Lise Alschuler compară sistemul imunitar cu o orchestră: întărirea acestuia nu înseamnă pur şi simplu creşterea volumului fiecărui instrument.

„O interpretare reuşită presupune ca viorile să cânte puternic la un moment dat, în timp ce violoncelele cântă încet, apoi preiau ştafeta”, precizează ea.

Terapiile recente împotriva cancerului, care constau în activarea sau inhibarea anumitor funcţii imunitare, ilustrează complexitatea acestui sistem.

Comportamentul nostru zilnic influenţează direct imunitatea. Somnul, gestionarea stresului şi o alimentaţie bogată în nutrienţi întăresc funcţia globulelor albe. Reducerea expunerii la substanţele cancerigene din mediu, precum produsele chimice industriale şi poluarea aerului, precum şi evitarea tutunului şi a alcoolului protejează celulele de daunele cumulative care slăbesc apărarea imunitară.

2. Inflamaţia cronică

Inflamaţia acută este o reacţie normală: durerea, umflarea şi roşeaţa indică faptul că organismul îşi mobilizează resursele pentru a se vindeca. În cazul cancerului, acest proces nu se opreşte.

Inflamaţia cronică creează un mediu propice creşterii tumorale: stimulează formarea de noi vase de sânge care alimentează celulele canceroase cu nutrienţi şi oxigen.

„Inflamaţia poate afecta toate aspectele dezvoltării şi progresiei tumorale, precum şi răspunsul la tratament”, potrivit unui important articol publicat în revista Cell.

Autorii subliniază că această legătură constituie şi o sursă de speranţă: întrucât inflamaţia poate fi modificată, la fel este şi riscul de cancer. „Prevenţia este o abordare mult mai eficientă şi mai economică decât tratamentul unei boli în stadiu avansat şi adesea dificil de tratat.”

Cauzele inflamaţiei cronice sunt în mare parte comportamentale: sedentarismul, stresul prelungit, obezitatea, dezechilibrul microbiotei intestinale, alimentaţia proinflamatorie, somnul de proastă calitate şi expunerea cronică la toxine.

3. Rezistenţa la insulină

Nivelurile ridicate de insulină activează anumite căi de creştere celulară, stimulează diviziunea celulară şi permit celulelor deteriorate să supravieţuiască suficient de mult timp pentru a deveni tumorale.

Acest mecanism începe cu alimentaţia. Un exces de zahăr şi de carbohidraţi rafinaţi determină pancreasul să producă din ce în ce mai multă insulină, până când celulele răspund mai puţin eficient la aceasta. Dacă nu este tratată, rezistenţa la insulină evoluează către diabetul de tip 2, în timp ce excesul de glucoză alimentează creşterea tumorală.

„Din păcate, celulele canceroase, care au numeroşi receptori de insulină deoarece au nevoie de mult zahăr pentru a se dezvolta rapid, nu devin rezistente la insulină”, explică doamna Lise Alschuler. „Rezistenţa la insulină este o situaţie foarte periculoasă, care favorizează proliferarea canceroasă.”

Din acest motiv, rezistenţa la insulină ar trebui luată mai în serios în diagnosticul şi tratamentul cancerului, în special prin introducerea unor strategii terapeutice mai holistice axate pe pierderea în greutate şi gestionarea glicemiei, potrivit autorilor unei revizuiri publicate în Seminars in Cancer Biology. Calea spre vindecare este bine stabilită: adoptarea unei diete sărace în carbohidraţi, practicarea exerciţiilor fizice, pierderea în greutate şi gestionarea stresului.

4. Dezechilibrele hormonale

Doi hormoni joacă un rol major în mai multe tipuri de cancer: estrogenii şi cortizolul.

Estrogenii stimulează creşterea cancerelor cu receptori pozitivi (în special de sân, ovarian, pulmonar, pancreatic şi de prostată) prin ataşarea la celule şi stimularea multiplicării acestora. Pentru a preveni efectele nocive ale unui exces de estrogeni, se recomandă reducerea expunerii la xenoestrogeni, compuşi sintetici prezenţi în anumite materiale plastice, pesticide şi produse de îngrijire personală care conţin conservanţi precum parabenii.

Aceste substanţe imită estrogenii în organism şi sunt asociate cu o creştere a incidenţei anumitor tipuri de cancer.

„Acest lucru subliniază importanţa reducerii la minimum a toxicităţii de mediu”, precizează doamna Lise Alschuler.

Cortizolul, hormonul stresului, este, de asemenea, implicat. Deşi nivelul său este în mod natural ridicat dimineaţa pentru a favoriza trezirea, un exces cronic — asociat cu adrenalina şi noradrenalina — favorizează creşterea celulelor canceroase. Chiar şi stresul cotidian aparent minor se poate acumula şi menţine organismul într-o stare de alertă.

„Stresul poate alimenta literalmente proliferarea celulelor canceroase”, subliniază doamna Lise Alschuler. „Prin urmare, este esenţial să avem o reacţie mai normală în ceea ce priveşte streul.”

Stresul poate fi gestionat petrecând timp în aer liber, stretching, scris, recunoştinţă, împărtăşirea emoţiilor şi activităţi relaxante.

5. Toxinele şi alimentaţia nesănătoasă

Organismul absoarbe toxine prin piele, căile respiratorii şi sistemul digestiv: poluarea aerului, microplasticele, substanţele chimice. Ficatul şi sistemele de detoxifiere neutralizează aceste substanţe înainte ca acestea să afecteze ADN-ul. Când aceste sisteme sunt suprasolicitate, riscul de cancer creşte.

Detoxifierea depinde în mare măsură de alimentaţie.

„Nu putem controla aerul pe care îl respirăm, adesea cancerigen în oraş, dar putem ajuta organismul să elimine aceste substanţe, şi „iar alimentaţia joacă un rol esenţial”, explică doamna Lise Alschuler.

Conform unui studiu publicat în Journal of Nutritional Oncology, anumiţi compuşi vegetali, precum sulforafanul prezent în legumele crucifere, flavonoidele din citrice, catechinele polifenolice din ceaiul verde şi curcumina derivată din curcuma, reglează căile de protecţie împotriva cancerului şi activează căile de detoxifiere.

O dietă preventivă împotriva cancerului nu trebuie să fie neapărat vegetariană, a subliniat Lise Alschuler, dar trebuie să fie bogată în fructe şi legume colorate. „Atâta timp cât alimentaţia conţine suficiente plante, se integrează compuşi antioxidanţi şi suntem mai în măsură să detoxificăm organismul de toxinele la care suntem expuşi.”

Adoptarea unei mentalităţi de prevenire

Dr. Leigh Erin Connealy observă o schimbare generaţională în ceea ce priveşte interesul pentru prevenire, în special în cealaltă clinică a sa din California.

„Interesul pentru prevenirea cancerului evoluează, deoarece ratele de cancer au devenit foarte ridicate la toate categoriile de vârstă”, explică aceasta. „Înainte, se credea că suntem protejaţi până la 40 de ani, dar nu mai este cazul. Este foarte grav. Toată lumea ar trebui să se intereseze de acest lucru.”

Doamna Lia Hasier a înţeles că există o linie îngustă între obsesie — diete extreme şi suplimente luate din teamă — şi neglijenţă, care constă în ignorarea alegerilor de viaţă.

În prezent, ea coordonează grupuri de studiu axate pe bunăstare şi continuă să adopte treptat noi obiceiuri.

În această primăvară, va participa la al doilea semimaraton al său, cu un obiectiv simplu: să-şi îmbunătăţească durata de viaţă.

Împreună cu soţul ei, intenţionează, de asemenea, să respecte o zi de odihnă pe săptămână, inspirată de studiile care arată o speranţă de viaţă mai lungă la persoanele care practică acest ritual.

„Vrem să urmăm voia lui Dumnezeu şi, în acelaşi timp, să ne acordăm timp pentru a trăi”, concluzionează ea. „Pentru că nimic nu ne garantează ziua de mâine.”

Sursa: Epoch Times Franţa