Expresii idiomatice chinezeşti: "Puţine vede, mult se miră"
alte articole
Odată ca niciodată a existat un om care nu văzuse sau auzise vreodată de cămilă. Într-o bună zi, s-a dus la o plimbare pe câmpul de lângă drumul către periferia oraşului său. Era o zi însorită şi mulţi lucrau pe câmp, iar omul nostru s-a bucurat de această privelişte.
Dintr-o dată, însă, a zărit o creatură cu două cocoaşe în spate. Nu şi-a dat seama ce putea fi. A fost atât de surprins încât a strigat: "Doamne! Ce este asta? Repede, veniţi să vedeţi această creatură!"
Auzindu-i strigătul de mirare, oamenii s-au oprit din lucru şi s-au grăbit să vadă ce găsise acel om. Totuşi, ei nu au descoperit să fie vreun lucru ciudat, nimic nu era neobişnuit.
Unul dintre ţărani a întrebat: "Hei, tu! De ce ai strigat aşa?"
Omul a răspuns: "Priveşte acest cal. Are două tumori groaznice."
Realizând că bărbatul vorbea despre cămilă, oamenii au pufnit în râs.
Povestea a devenit mai târziu expresia idiomatică 少見多怪 (shǎo jian duo guài) care descrie o astfel de situaţie în care cineva este nespus de ignorant. Luată ad litteram expresia se traduce "puţine vede, mult se miră" sau "surprins, deşi nu vede mare lucru".
Expresia a fost prima oară întâlnit într-un dialog din textul budist Tratat de rezolvare a îndoielilor (1) scris de Mou Rong (2) un faimos cărturar confucianist care s-a convertit la budism, în vremea dinastiei Han de Est (25-200 d.Hr.)
În acest dialog, cineva a întrebat: "Ai pomenit că Buddha are 32 de înfăţişări deosebite şi 80 de trăsături specifice, ceea îl face foarte diferit de fiinţele umane obişnuite. Cum se poate aşa ceva?"
Iar răspunsul lui Mou a fost "Cu cât un om a văzut mai puţine lucruri, cu atât mai surprins este; omul poate vedea o cămilă şi crede că este un cal cu două tumori."
Această expresie idiomatică este uneori folosită pentru a face haz pe seama cuiva care vorbeşte despre un lucru obişnuit ca despre ceva uimitor.
Note:
1. Tratatul de rezolvare a îndoielilor (理惑論 sau Lihuo Lun) este prima carte despre budism scrisă de un cărturar chinez pentru publicul din China. În această operă remarcabilă, Mou Rong a oferit răspunsuri la întrebări frecvente pe tema budismului. Au apărut numeroase obiecţii faţă de budism în China primelor secole, din moment ce era vorba despre o practică nou-apărută.
2. Mou Rong (170- ? d.Hr.) a fost un erudit confucianist care a adoptat religia budistă. Mou a fost cunoscut sub mai multe nume: Maestrul Mou, Mou Zi sau Mou Tzu.