Expoziţie documentară de fotografie la Paris care prezintă viaţa romilor francezi

Expoziţia 'Jeu de Paume' a fotografului Mathieu Pernot, organizată la Paris, începe cu o fotografie în care se vede o rulotă arzând; alături de ea se văd feţele celor şase membri ai familiei, luminate de flăcări. Este un ritual al romilor francezi: familia se desparte de părintele care a murit, dând foc casei pe roţi, comentează miercuri ziarul El Pais.

Însă imaginea poate avea şi o altă semnificaţie: mulţi romi asistă în ultimul timp la dispariţia caselor lor din cauza evacuărilor poliţiei şi atacurilor localnicilor. Mathieu Pernot a făcut aceste fotografii în 2013 pentru a completa o retrospectivă care se derulează pe parcursul mai multor decenii. Ochiul atent al lui Pernot lucrează în mai multe direcţii, formate şi timpuri şi oferă o privire elocventă şi denunţătoare asupra prejudecăţilor legate de această minoritate marginalizată.

Artistul portretizează realităţile ascunse şi recuperează totodată memoria istorică a acestei marginalizări prin imagini mai vechi, căutate sau găsite. Documentarist al nomazilor şi istoric al memoriei, iconograf al unor abuzuri de care nu vrea să ştie nimeni, Pernot explică cu o subtilitate rară eşecul unui model economic şi social, alături de supravieţuirea rasismului şi a persecuţiei.

Întreaga operă a acestui fotograf-detectiv pare să fie interconectată: seria cea mai recentă, intitulată 'Focul', în care feţele romilor sunt luminate de flăcări, este expusă alături de alte poze din anii '90 în care se văd chipurile a 20 de copii. Pernot a făcut cursuri de fotografie la Arles, unde i-a ajutat pe romi să-şi facă poze pentru actele de identitate. El prezintă şi biografia lui Giovanni, unul dintre acei 20 copii pe care i-a fotografiat în diferite faze ale vieţii de-a lungul a 20 de ani.

Această fidelitate faţă de personajele sale îl face să-i urmărească pe romi de-a lungul timpului la periferia oraşelor sau în centrele penitenciare. În fotografiile sale se pot vedea case în proces de demolare sau deţinuţi care încearcă prin strigăte să comunice cu exteriorul. Vizitatorul pătrunde apoi în universul sepia al supravieţuitorilor de la Saliers, un lagăr de concentrare al ţiganilor construit de regimul de la Vichy şi folosit ca instrument de propagandă între 1942 şi 1944.

Pernot a ajuns în acest sat situat în Camargue, regiunea cu cei mai mulţi romi din Franţa, şi a salvat zeci de documente. El a obţinut mai multe documente antropometrice - încă în vigoare, dar declarate neconstituţionale în 2012 - fişe şi fotografii din faţă şi profil pe care poliţia le făcea nomazilor (ţiganii europeni din secolul XV). Apoi a localizat supravieţuitorii şi i-a fotografiat. A refăcut apoi itinerariul acestor victime ale marginalizării, luând urma actelor de identitate care trebuiau ştampilate în fiecare localitate prin care treceau.

Fotograful rezumă astfel o istorie nescrisă a Holocaustului acestor romi numiţi greşit nomazi. 'Familii întregi internate în aceste lagăre îşi pierdeau toate bunurile. La fel cum i-au pierdut pe mulţi dintre cei dragi. Ce au primit ca răspuns la toţi aceşti ani petrecuţi în spatele sârmei ghimpate? Doar dispreţul unei societăţi care continuă să respingă diversitatea modului lor de viaţă şi să nege o istorie ale cărei consecinţe se resimt şi azi', conchide Pernot.

Într-o altă serie de fotografii, el prezintă mai multe portrete de imigranţi afgani dormind pe stradă şi peisajul dezolant al pădurii din Calais, unde se refugiază imigranţii care încearcă să treacă frontiera franceză în Marea Britanie. Expoziţia 'Jeu de Paume', care va fi deschisă până la 18 mai, oferă vizitatorilor un parcurs istoric şi poetic prin marginalizarea acestei minorităţi considerată în anii '30, ca şi acum, ţapi ispăşitori pentru criza economică şi morală a Europei, conchide El Pais.