Exclusiv. Iulia Moţoc, despre problemele cu care se confruntă Europa de Est la CEDO [video]

Iulia Motoc
Iulia Motoc (Epoch Times România)

Materialul video pe pagina originală Epoch Times România

Prezentă la conferinţa „România şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – 20 de ani”, judecătorul CEDO Iulia Motoc a vorbit miercuri, în cadrul unui interviu pentru Epoch Times, despre problemele cu care se confrunta Europa de Est la CEDO şi despre cazurile cele mai frecvente care ajung din ţara noastră pe masa judecătorilor de la CEDO.

Problemele cu care se confrunta Europa de Est la CEDO sunt relativ comune, susţine Iulia Motoc, adăugând însă că „este adevărat că a fost adusă o problematică nouă, ce ţine de trecerea de la totalitarism la democraţie, şi aceasta ar fi în primul rând legată de dreptul la libertate”.

„Au fost modificări la articolul 5, au fost modificări foarte mari care s-au făcut nu numai în România, ci şi în alte ţări, mă refer la Letonia, sau Macedonia, a Codului de Procedură Penală şi Codului Penal, ca urmare a deciziilor CEDO, pentru că lipsirea de libertate în timpul totalitarismului era un factor esenţial care ţinea acest regim totalitar, ori el este văzut de Curtea Europeană ca fiind unul extrem de limitat. Deci acest drept la libertate poate că a fost unul dintre cele mai importante drepturi care au fost modificate cu ajutorul Curţi Europene a Drepturilor Omului”, a declarat judecătorul CEDO.

Iulia Motoc a precizat că un alt drept foarte important este cel al persoanelor lipsite de libertate, al deţinuţilor, subliniind totodată importanţa educaţiei opiniei publice cu privire la drepturile acestora.

„Este foarte important ca opinia publică să fie educată în sensul că aceşti deţinuţi au drepturi, nu sunt oameni lipsiţi de drepturile omului, iar în detenţie trebuie să se bucure în continuare de un anumit set de drepturile omului care sunt reglementate, ori câteodată, în conştiinţa publică, cel puţin în Europa de Est, unde conştiinţa civică a fost mai redusă, nu există exact acest punct de vedere şi de aici poate şi dificultatea guvernelor de a investi în condiţiile de detenţie”, a adăugat aceasta.

În ceea ce priveşte cazurile cele mai frecvente care ajung la CEDO din ţara noastră, judecătorul a afirmat că acestea sunt oarecum similare cu cele din Europa de Est.

„Cauzele care domină acum România sunt oarecum similare cu cele din Europa de Est, iar cele mai multe dintre ele se referă la condiţiile de detenţie şi mai ales de spaţiu alocat fiecărui deţinut, câteodată la condiţiile medicale, dar în special la modul în care sunt construite închisorile din România. Aceste cazuri sunt urmare de cele care vizează lipsa unor motivări adecvate ale arestării preventive şi ale menţinerii arestării preventive înaintea condamnării şi apoi sunt cauze care sunt mult mai importante pentru societatea românească în ansamblu, cauzele legate de evenimentele din 1989, cauzele legate de evenimentele din 1990”, a mai precizat Iulia Motoc.

Făcând referire la o problemă extrem de delicată, respectiv la echilibrul dintre libertatea de expresie şi dreptul la viaţă privată, Iulia Motoc a explicat că lucrurile trebuie judecate de la caz la caz în funcţie de proporţionalitate.

„Aceasta este o problemă foarte complicată. Un echilibru care este contingent, apare de la caz la caz şi ţine de proporţionalitatea măsurilor care sunt luate pentru a proteja pe de-o parte libertatea de expresie şi pe de altă parte viaţa privată. Câteodată acestea două intră în conflict. Există cazuri la CEDO în care instanţele naţionale au fost condamnate tocmai pentru că nu au protejat viaţa privată şi împotriva jurnaliştilor atunci care aceştia erau de rea-credinţă, aşa cum ştiţi foarte clar că lucrurile s-au petrecut invers, atunci când cei care s-au exprimat defăimător au fost condamnaţi, CEDO a considerat că nu este o măsură proporţională. Vedem că lucrurile depind de la caz la caz în funcţie de proporţionalitate”, a afirmat Iulia Motoc.

Vă invităm să urmăriţi interviul integral.