EVZ CHIŞINĂU: Revista presei internaţionale - Moldova şi Georgia, starurile de la Vilnius

Problemele legate de summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Lituania, din perioada 28-29 noiembrie a.c. au fost pe larg dezbătute de mass media, relatând diferitele etape ale procesului prin care au trecut ţările ex-sovietice pentru a adera la Uniunea Europeană.

Era preconizat ca Ucraina, Moldova şi Georgia să semneze Acorduri de Asociere şi liber schimb la această întâlnire însă Ucraina a suspendat deocamdată semnarea acordurilor, preferând, cel puţin pentru moment, orientarea către Uniunea Vamală a lui Putin.

Georgia şi Moldova au parafat acordurile cu UE

"Georgia şi Moldova sunt "starurile" summit-ului de la Vilnius, unde au iniţiat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană", scrie EU Observer. Acest pas este unul important pentru ambele ţări, însă jocul nu este nici pe departe încheiat.

"Cred în Parteneriatul Estic şi cred că poate fi o comuniune între şase ţări partenere, fiecare cu propriile aspiraţii şi experienţă istorică- împreună cu Uniunea Europeană", a afirmat comisarul european Ştefan Fule într-un interviu la canalul de televiziune Euronews. Cu toate că doar Moldova şi Georgia par dispuse să continue negocierile privind Acordul de Asociere, Fule menţionează că din partea UE angajamentul continuă să existe. "Am lucrat din greu pentru a face acest lucru - ca Acordul de Asociere să fie iniţiat/ semnat la Vilnius".

Comisarul european transmite ţărilor care s-au angajat pe parcursul european şi îşi doresc un viitor alături de UE mesajul că nu există o altă cale decât prin reforme şi că nu există scurtătură spre prosperitate. "Dacă comparăm Polonia şi Ucraina, în 1991 aveau mai mult sau mai puţin acelaşi nivel al PIB-ului. Acum priviţi unde este Polonia şi unde este Ucraina. Al doilea mesaj este că puteţi conta întotdeauna pe sprijinul nostru", a declarat Fule, citat de EVZ.

UE nu îşi mai permite pierderi

"După refuzul Ucrainei de a semna un acord de asociere, UE nu poate să-şi permită să piardă încrederea altor state care fac parte din Partenariatul Estic. În timpul summit-ului de la Vilnius ea trebuie să trimită mesaje politice clare Moldovei şi Georgiei", scrie Die Welt. Publicaţia germană relatează că în această regiune Uniunea Europeană este încă un simbol de speranţă. Mai exact de prosperitate, apoi de securitate, şi în sfârşit de libertate, trei stări preţuite de toate fiinţele umane. "Cum se poate spune NU unui proiect care oferă toate acestea? Foarte uşor. Încă o dată, s-a putut verifica o vorbă veche din înţelepciunea populară: nimeni nu poate trăi în pace dacă îşi nemulţumeşte vecinul", scrie Die Welt.

Poate părea paradoxal dar, în lunile următoare, UE va trebui să-şi demonstreze capacitatea de a defini o politică cu vecinii săi din Est, Republica Moldova şi Georgia. Ambele ţări parafează acordul de asociere cu UE la Vilnius, ceea ce ar fi ultimul pas înainte de a semna. Iar înainte de cazul Moldova, politicienii europeni nu au jucat niciodată un rol atât de important în formarea unui guvern pro-european. "Ordinea de zi de astăzi nu este aderarea, ci relaţiile comerciale şi schimbarea. Astăzi contează ceea ce este important şi realist de făcut", scrie Die Welt. Totodată, publicaţia belgiană De Standaard scrie că nu doar politica dusă de Moscova, ci şi Parteneriatul Estic au dus o luptă geopolitică crâncenă.

"În loc să ne concentrăm pe siguranţa crescândă cu care Rusia încearcă să păstreze sau să readucă ţările eurasiatice în sânul sferei sale de influenţă, trebuie mai ales să realizăm că este timpul să redefinim mesajul pe care UE îl adresează acestor ţări. Trebuie oare să le forţăm să aleagă între Moscova şi Bruxelles?", scrie De Standaard.

Urmează Moldova şi Georgia?

"Diplomaţii europeni nu ar trebui să aibă iluzii privind următoarea mişcare a Rusiei. Vladimir Putin nu se va opri la succesul său cu Ucraina, îşi va îndrepta atenţia spre Georgia şi Republica Moldova", scrie Carnegie Europe. Georgia şi Moldova se confruntă acum cu o alegere foarte grea: fie angajamentul lor de a se apropia de Europa, riscând o reacţie economică şi comercială feroce din partea Rusiei, sau ele pot să deraieze de la un acord de asociere cu UE. "Aceste ţări ştiu că fără vecinul lor Ucraina în Europa, le va fi extrem de dificil pentru a se apăra de intimidarea de la Kremlin", scrie Carnegie.

Moldova este în mod special vulnerabilă presiunii din partea Rusiei, datorită regiunii separatiste transnistriene. Ucraina şi-a irosit şansa de a-şi exercita conducerea strategică în regiune. Ca vecin al Republicii Moldova şi cu sprijinul UE, aceasta ar fi putut juca un rol important în susţinerea cererilor de integritate teritorială a Republicii Moldova. "Nu mai este suficientă contracararea intimidărilor pe termen scurt a Rusiei privind resursele economice. Post-Vilnius va necesita o regândire majoră cu privire la modul în care Europa ar putea fi în măsură să contracareze această influenţă negativă", notează Carnegie.

Voice of America scrie la fel, că Rusia îşi va întoarce atenţia spre Moldova şi Georgia. "Datorită faptului că Ucraina a eşuat să devină succesul Parteneriatului Estic, Moldova va prelua acest rol", scrie publicaţia americană. Nadia Arbatova, expert european la Academia Rusă de Ştiinţe, consideră că Republica Moldova este în siguranţă. Aceasta nu a trecut linia roşie a Kremlinului - dorinţa de a adera la NATO. "Cu Moldova, este mai uşor decât cu alte ţări, pentru că Moldova de la început a declarat statutul său de neutralitate. Ea nu a ridicat problema aderării la NATO. Nu cred că Moldova se va răzgândi, ci va urma drumul ei european", a declarat expertul pentru Voice of America.

Rogozin şi furia Rusiei

"Nici în ultimul ceas, Rusia nu a renunţat la presiuni. În ajun, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a atenţionat pe un ton sarcastic Chişinăul că "în curbele europene, Moldova ar putea pierde întreaga garnitură" şi a lăsat să se înţeleagă că Rusia ar putea recunoaşte Transnistria", scrie Deutsche Welle. Publicaţia scrie că ameninţări vin şi din stânga Nistrului, unde Evghenii Şevciuk a declarat că R. Moldova şi Occidentul vor să alunge trupele ruseşti din regiune, "pentru a ucide Transnistria". Totodată, analistul politic Vitalie Croitoru a declarat pentru DW că dacă până în toamna anului 2014, Moldova nu semnează Acordul de Asociere cu UE, există riscul să repete situaţia Ucrainei.

Între timp, scrie Reuters, summit-ul de la Vilnius pare a fi unul dintre cele mai glaciale evenimente ale anului de pe scena politică, unde are loc prima întâlnire dintre Ianukovici şi liderii europeni, de la anunţarea deciziei Kievului. Potrivit agenţiei de ştiri, liderii UE, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande şi prim-ministrul britanic David Cameron, au avut o reuniune la Vilnius pentru a discuta perspectivele situaţiei cu Ianukovici.

Anularea vizelor pentru R. Moldova, un gest ostentativ al UE

Comisia Europeană s-a pronunţat miercuri în favoarea anulării regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, iar acest gest de încredere faţă de Chişinău, făcut în ajunul summitului Parteneriatului Estic, pare să fie un răspuns al Uniunii Europene pentru guvernul ucrainean, care a decis să suspende procesul de integrare europeană, scrie cotidianul rus Kommersant, citat de agenţia Ria Novosti.

Prin acest gest ostentativ, UE vrea să arate Ucrainei ce a pierdut şi ce ar putea obţine în procesul de integrare europeană, notează agenţia rusă, care menţionează că, potrivit analiştilor de la Kiev, mulţi ucraineni au interpretat decizia Comisiei Europene drept un semn că porţile Europei încă le sunt deschise. Anunţarea liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova chiar în ziua de dinaintea summitului de la Vilnius poate fi percepută ca o decizie mai degrabă politică decât tehnică. În condiţiile eşecului semnării Acordului de asociere cu Ucraina, Comisia Europeană a hotărât să dea o replică printr-o declaraţie privind Republica Moldova, consideră Serghei Utkin, analist la Institutul de Economie Mondială şi Relaţii Internaţionale din Moscova (IMEMO).

Acesta decizie pare logică din punct de vedere formal: "Republica Moldova a îndeplinit toate condiţiile prevăzute în planul de acţiune, ceea ce Ucraina nu a făcut", aminteşte comentatorul rus. Negocierile dintre Bruxelles şi Kiev pentru suprimarea vizelor au început în anul 2008. Conform ultimului raport al Comisiei Europene, publicat pe 18 noiembrie, Ucraina a făcut multe progrese, dar mai trebuie să adopte o lege împotriva discriminării minorităţilor sexuale, să intensifice lupta împotriva corupţiei şi să facă ordine în achiziţiile publice.