Europenii sunt pregătiţi pentru toate scenariile după alegerile din Grecia

Alegerile din Grecia au deschis o nouă perioadă gravă de incertitudine, scrie luni Les Echos, adăugând că, în cazul în care va fi format rapid un guvern, se va intra într-o fază de negocieri cu Uniunea Europeană şi FMI, dar şi că cel mai sumbru scenariu nu este totuşi şi cel mai probabil.

Pentru europeni, care au aşteptat cu mare îngrijorare rezultatul alegerilor din Grecia, cel mai urgent lucru este, paradoxal, să aştepte, scrie cotidianul francez. În afară de faptul că nu vor să cedeze unei atitudini precipitate, nu au altă variantă decât să aştepte cu răbdare până la formarea unui guvern care să fie interlocutorul lor. Această primă fază ar trebui să fie scurtă date fiind rezultatele estimative ale scrutinului, care arată că partidul liberal Noua Democraţie, câştigător, dispune de un scor suficient pentru a forma o coaliţie majoritară numai cu partidul socialist, PASOK.

Însă a apărut deja o anumită confuzie, după ce liderul PASOK, Evangelos Venizelos, cere participarea Syriza, partidul de extremă-stânga plasat pe a doua poziţie, la un guvern de uniune naţională. Dacă nu va putea fi format niciun guvern - cel mai rău scenariu, care pare însă acum mai puţin probabil -, ţara s-ar afla din nou într-un risc iminent de intrare în capacitate de plată, cu excepţia cazului în care creditorii Atenei ar livra sume minime în aşteptarea unui nou scrutin.

În schimb, formarea unui guvern, indiferent care ar fi acesta, ar deschide calea negocierilor cu liderii europeni, mai notează publicaţia. Niciunul dintre partidele concurente nu a obţinut majoritatea absolută, aşa că sunt nevoite să formeze o alianţă. Cea mai probabilă ipoteză vehiculată duminică seară era formarea unui guvern de coaliţie între Noua Democraţie a lui Antonio Samaras şi PASOK, în detrimentul unei coaliţii conduse de Alexis Tsiparas, liderul partidului de extremă stânga anti-austeritate, Syriza.

Prima opţiune ar fi, evident, în favoarea partenerilor europeni ai Atenei, cele două partide acceptând şi semnând, în cadrul precedentului guvern, memorandumul de reforme elaborat de Troikă. De această dată însă, cele două formaţiuni ar putea cere totuşi cel puţin o reamenajare a programului de austeritate. Nu se poate exclude nici posibilitatea ca europenii să ajungă în situaţia de a neagocia cu Alexis Tsipras. Acesta este, cu siguranţă, extrem de ferm în opoziţia faţă de planul de austeritate, însă este dispus să negocieze şi promite de asemenea să-i taxeze pe armatorii bogaţi şi să lupte împotriva corupţiei, adaugă Les Echos.

Europa şi-a reafirmat în declaraţia transmisă duminică seară dorinţa de a vedea că Grecia continuă reformele. 'Eurogrupul ia act de eforturile considerabile realizate deja de cetăţenii greci şi este convins că o continuare a reformelor bugetare şi structurale constituie cea mai bună garanţie că Grecia va depăşi provocările economice şi sociale actuale pentru un viitor mai prosper în cadrul zonei euro', a precizat Eurogrupul. Miniştrii de finanţe din zona euro şi-au reafirmat de asemenea 'angajamentul de susţinere a Greciei în eforturile de ajustare pentru a rezolva numeroasele provocări cu care se confruntă economia sa'.

Publicaţia franceză scrie de asemenea că europenii trebuie să dea dovadă de flexibilitate dacă vor să păstreze Grecia în zona euro. De câteva zile, a reapărut ideea unei renegocieri a planului de ajutor, Holger Schmieding, de la Berenberg Bank, afirmând că liderii europeni 'sunt dispuşi să recompenseze un guvern pe care îl consideră 'responsabil''.

Duminică seară, ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a confirmat această intuiţie, precizând că s-ar putea imagina 'discutarea de noi detalii' în aplicarea programului de austeritate. 'Suntem pregătiţi să ne asumăm o solidaritate în Europa, însă ceea ce nu putem accepta este ca angajamente deja încheiate să fie considerate nule', a spus el.

Totuşi, nu trebuie excluse nici cele mai rele scenarii, dacă guvernul elen va respinge cu încăpăţânare măsurile cheie ale memorandumului european - reforma pensiilor, reducerea administraţiei publice şi scăderea salariilor. Riscul ar fi atunci intrarea într-o luptă lungă şi penibilă cu Troika, ce s-ar putea finaliza cu oprirea finanţării. Ar fi nevoie totuşi de cel puţin şase luni, conform unor experţi, pentru a organiza ieşirea Greciei din zona euro.