Europa se face rea / UE loveşte China şi Rusia cu noi anchete în privinţa oţelului

Organul executiv al UE strânge laţul în jurul “importurilor ieftinite artificial”, în condiţiile în care producătorii de oţel europeni simt povara unei abundenţe globale de produse din oţel care ameninţă mii de locuri de muncă pe cuprinsul blocului european.

Comisia Europeană a identificat la sfârşitul săptămânii trecute China şi Rusia ca principali vinovaţi, susţinând că lansează o investigaţie asupra practicilor lor necinstite de competiţie. Comisarul UE pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, a acuzat cele două ţări de reducerea nejustificată a preţurilor prin inundarea pieţelor europene cu oţel ieftin.

“Nu putem permite să ne fie ameninţată industria din cauza unei competiţii necinstite vizând importurile ieftinite artificial”, a susţinut Malmstrom într-o declaraţie, anunţând taxe anti-dumping provizorii pentru platbande de oţel laminate la rece provenite din China şi Rusia. Taxele provizorii variază între 13,8 şi 16% pentru companiile chineze şi între 19,8 şi 26,2% pentru companiile ruseşti.

În plus, Malmstrom a anunţat anchete separate privind tuburile fără sudură din oţel, plăcile grele din oţel şi platbandele de oţel laminate la cald provenite din China. Prin lansarea acestor noi anchete, a crescut la 37 numărul total al măsurilor de apărare a comerţului cu produse din oţel; în acelaşi timp, în prezent, se desfăşoară 9 investigaţii.

Investigaţiile au loc după ce şapte dintre cei mai mari producători de oţel ai blocului european au cerut săptămâna trecută Comisiei Europene să facă mai mult pentru a proteja industria. De asemenea, investigaţiile au loc după ce Malmstrom a trimis luna trecută o scrisoare ministrului chinez al Comerţului, Gao Hucheng, prin care i se cerea să ia toate măsurile potrivite pentru a limita supracapacitatea de oţel şi celelalte cauze care agravează situaţia, urmând să se evite, astfel, lansarea de anchete suplimentare.

UE este cel de-al doilea producător de oţel din lume, producând peste 177 milioane de tone în fiecare an în 500 de fabrici şi unităţi situate în 23 de state membre. Dar companiile europene sunt tot mai expuse presiunilor din cauza supraproducţiei globale şi competiţiei internaţionale. Mai mult, compania luxemburgheză ArcelorMittal a învinuit Beijingul pentru concedierile masive făcute la unităţile sale după ce a raportat pierderi de 8 miliarde de dolari (7,1 miliarde de euro) în 2015.

Thyssenkrupp este cea mai recentă victimă. La doar un an după ce a înregistrat un profit net de 54 milioane de euro, producătorul german de oţel a anunţat vineri o pierdere netă de 23 milioane de euro în primul trimestru al anului financiar curent, care se derulează din octombrie 2015 până în septembrie 2016. Compania a declarat că principalul motiv pentru această situaţie dezastruoasă este presiunea tot mai mare provocată de importuri.

China acoperă jumătate din producţia globală de oţel, dar cererea sa internă a scăzut puternic în condiţiile în care economia chineză are mari dificultăţi. Ca urmare, cea de-a doua economie a lumii a încercat să îşi reverse supracapacitatea de producţie în străinătate. În timp ce Beijingul susţine că urmăreşte să îşi reducă producţia cu până la 150 milioane de tone în următorii cinci ani, experţii au declarat că aceste planuri nu sunt suficiente, adăugând că Beijingul trebuie să reducă mult mai mult pentru a normaliza planurile de producţie.