Eugen Tomac: PSD şi PNL şi-au dat mâna împotriva românilor din Transnistria, Serbia sau Maramureşul istoric
Eugen Tomac, preşedinte PMP (Epoch Times România)
Deputatul Eugen Tomac, preşedintele Partidului Mişcarea Populară, a criticat dur miercuri, 29 aprilie, votul majorităţii deputaţilor, prin care au respins completarea Legii cetăţeniei, astfel încât şi românii din Transnistria, Serbia sau Maramureşul istoric să poată obţine cetăţenia română.
"Tocmai aţi respins o lege prin care statul român putea acorda cetăţenia română mult mai uşor românilor din Transnistria, Serbia şi din alte state, români care nu au fost niciodată cetăţeni ai statului român, dar care îşi doresc acest lucru astăzi”, a declarat Eugen Tomac într-o intervenţie de la tribuna Camerei Deputaţilor.
Preşedintele PMP a acuzat că PSD şi PNL au conlucrat din nou în detrimentul românilor din vecinătate: "PSD şi PNL şi-au dat din nou mâna. De data asta, împotriva românilor din Transnistria, Serbia sau Maramureşul istoric. Am mai spus-o, USL trăieşte încă, inclusiv în Parlament. Era o iniţiativă legislativă foarte bună, care oferea şansa unor români să obţină cetăţenia în condiţii decente. Mi-e imposibil să înţeleg înverşunarea acestor parlamentari de a face rău românilor din imediata apropiere", a mai declarat Eugen Tomac după votul din plenul Camerei Deputaţilor, potrivit unui comunicat de presă remis Epoch Times.
Propunerea legislativă privind completarea art. 8 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată a fost respinsă cu votul a 264 de parlamentari, dintre care 128 – deputaţi PSD şi 82 – deputaţi PNL.
Intiativa legislativă viza eliminarea condiţiilor prevăzute de art.8 alin.(1) lit.a) şi d) în cazul acordării cetăţeniei române cetăţenilor străini de etnie română, care prevăd că cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei şi respectiv, d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor.
Această propunere legislativă a primit aviz negativ din partea Guvernului.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook
