Coaliţia vrea să taie 10% din parlamentari. Analist: "Nu ar presupune o reformă structurală cu impact bugetar major”"
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat joi seara, 30 octombrie, că în cadrul coaliţiei de guvernare există un acord de principiu privind propunerea UDMR de reducere cu 10% a numărului de parlamentari.
„Minus 10% parlamentari. Discuţia a fost deschisă pentru prima dată acum două săptămâni, ca idee propusă de UDMR. Există un acord de principiu. Varianta cu 300 de parlamentari este însă periculoasă pentru democraţie şi pentru reprezentativitate”, a afirmat vicepremierul Tanczos Barna.
Analistul economic Victor Iancu a explicat pentru Ziare.com că o astfel de reducere ar genera economii, dar de proporţii modeste. În prezent, Parlamentul are 465 de membri (331 deputaţi şi 134 senatori), ceea ce înseamnă că aproximativ 47 de mandate ar fi eliminate. Totuşi, subliniază Iancu, fiecărui parlamentar îi corespunde şi un aparat administrativ propriu.
„În medie, costul anual per parlamentar – care include indemnizaţia, suma forfetară pentru cabinet, cheltuielile de cazare, transport şi diurnă – se situează între 650.000 şi 730.000 de lei. Economiile rezultate ar fi în jur de 30–34 milioane de lei anual, ceea ce reprezintă aproximativ 4% din bugetele cumulate ale Parlamentului”, a estimat analistul.
El a adăugat că România are oricum o reprezentare parlamentară mai „densă” decât alte state europene, cu aproximativ 57.600 de locuitori per deputat (sau circa 41.000 per parlamentar, incluzând şi Senatul), comparativ cu 118.000 în Franţa şi 147.000 în Italia. Prin urmare, chiar şi după o reducere de 10%, România ar rămâne „supradimensionată”.
„Merită amintit faptul că referendumul consultativ din 2009 a arătat preferinţa românilor pentru un Parlament cu maximum 300 de membri – o reducere de aproximativ 35%. Este o măsură similară cu cea adoptată în Italia, unde reforma din 2020 a micşorat componenţa camerelor cu circa 36%”, a reamintit Victor Iancu.
În concluzie, potrivit acestuia, diminuarea cu 10% a numărului de parlamentari ar fi o măsură pragmatică şi un semnal de eficienţă, dar nu ar presupune o reformă structurală cu impact bugetar major.
Articolul integral poate fi citit aici.
