Estonia, o Silicon Valley pentru Europa

Până în urmă cu ceva mai mult de o lună, în Estonia se vorbea de criza economică europeană şi de schimbările suferite în politica internă, care au favorizat recent un guvern dirijat de premierul de centru-dreapta Taavi Roivas, care are 34 de ani şi este cel mai tânăr din UE. Însă de la înăsprirea crizei din Ucraina şi anexarea posterioară a Crimeii de către Rusia, totul a trecut în plan secund în Estonia, şi singurul lucru despre care se vorbeşte în capitala Tallinn priveşte consecinţele pe care le va avea acest conflict în ţara baltică, unde 26% din populaţie are origini ruseşti.

El Pais publică reportaje din fiecare din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o populaţie de 500 de milioane de cetăţeni, chemaţi să aleagă, între 22-25 mai, 751 de eurodeputaţi care vor face parte din Parlamentul European pentru următorii cinci ani.

Niciun estonian nu crede că Rusia ar urma sa ocupe o parte din teritoriul şi aşa mic al ţării care numără 1,3 milioane de locuitori, şi acest lucru este demonstrat de sondaje, de articolele de opinie din presă şi de orice spune oricine este întrebat. Însă motivul nu este legat de faptul că oamenii ar avea încredere în vecinul rus, ci de ideea că ţara este membru al UE şi NATO din 2004 şi al zonei euro din 2011. În plus, Estonia adăposteşte marele centru de apărare cibernetică al Alianţei, onoare acordată ca urmare a digitalizării avansate a ţării, şi pentru că în 2007 a fost victima unuia dintre cele mai mari atacuri cibernetice petrecute în cadrul UE. Pentru estonieni nu există îndoieli: originea acestor atacuri a fost Rusia, iar guvernul de la Moscova a fost implicat.

'Nu ştiu dacă UE funcţionează aşa de bine cum ar trebui, însă din fericire suntem sub umbrela comunitară şi este cea mai bună protecţie de care ne putem bucura în faţa ursului rus', spune cu amuzament Heikki Haldre, fondatorul site-ului Fitsme.com, unde cumpărătorii pot proba virtual hainele pe internet, şi destinat marilor firme textile. Haldre reprezintă astfel sectorul economic cel mai dinamic al economiei estoniene, cel al companiilor tehnologice emergente. Creşterea acestor companii este de neoprit de când Estonia a inventat Skype, în urmă cu 15 ani. La 38 de ani, Haldre este deja 'un veteran' într-un sector de afaceri în care întreprinzătorii au o medie de vârstă de 30 de ani. Fitsme este cea de-a şasea companie pe care a pus-o pe picioare în ultimii 10 ani şi are multe speranţe de viitor. 'Numai unul dintre proiectele anterioare nu mi-a ieşit bine, însă asta nu te blochează în Estonia, trebuie doar să o iei de la capăt şi să-ţi dedici viaţa companiei. Asta este o afacere în care dai tot, îţi dedici viaţa, atâtea ore de câte este nevoie... Este compania ta şi buna ei funcţionare depinde de tine, de motivaţia ta, de ideile tale. Eu nu am nevoie ca guvernul să facă nimic pentru mine, este suficient să-mi facă viaţa uşoară şi aici îşi îndeplineşte foarte bine sarcina', explică el.

Crearea unei companii estoniene durează mai puţin de 24 de ore, costă 150 de euro şi totul se face pe internet. 78% din populaţie are acces la internet, iar ţara este pionieră în privinţa sufragiului electronic, atât pentru alegerile legislative, cât şi pentru cele prezidenţiale. În plus, companiile sunt scutite de impozite dacă reinvestesc profitul în dezvoltarea companiei. 'Guvernul are fonduri speciale (programe denumite Start-up Estonia şi Baltic Investment Fund adună 107 milioane de euro) pentru finanţarea noilor companii din tehnologie şi asistenţa noastră permanentă, atât pentru dezvoltarea locală, cât şi pentru internaţionalizare', arată Anette Järvpold, reprezentanta Biroului pentru inovaţie din cadrul Ministerului Economiei. 'Este adevărat: cu un singur apel, un singur mesaj, guvernul ia măsuri ca să te ajute, fără ocoluri', asigură Anton Vedeshin. El a fondat compania ITBS, care se ocupă de proiecte digitale dedicate sectorului sanitar, consumului, transporturilor şi securităţii, printre altele. Vedeshin are 29 de ani şi crearea ITBS a început în urmă cu un deceniu. Are o atitudine neobosită, la fel ca toţi cei care colaborează în cadrul Mektory (Modern Estonian Knowledge Transfer Organization For You), un centru de inovaţie din cadrul Universităţii Tehnologice din Tallin, care le oferă studenţilor şi absolvenţilor un spaţiu care funcţionează ca laborator şi birou al companiilor emergente. Nu plătesc pentru folosirea instalaţiilor şi nu trebuie decât să demonstreze că sunt activi. 'În timp ce asistă la cursuri, studenţii participă la proiecte reale, însărcinate de companii. Acum, de exemplu, Mitsubishi ne-a însărcinat o activitate de strângere de date cu privire la comportamentul maşinii electrice în cele patru anotimpuri ale anului, pentru că în această ţară sunt perioade de timp foarte bine definite', explică la rândul său Heidi Pihlak, directorul adjunct al centrului.

Taavi Kikas este cofundatorul companiei Secured 3D, care a dezvoltat un sistem pentru protecţia proiectelor create de imprimantele tridimensionale. La biroul-laborator din Mektory nu-i mai încape niciun ac, nici măcar scaune, aşa că din picioare, plin de entuziasm creator, Kikas explică: sistemul lui permite păstrarea proiectelor criptate în 'nor' /cloud/ şi imprimarea lor în orice parte, cu permisiunea proprietarului. Kikas susţine şi că în Mektory nu eşti niciodată singur, pentru că mereu mai sunt alţii ca tine, cu idei sau soluţii care ajută la dezvoltarea proiectelor. În zona unde se află Mektory, la mai puţin de jumătate de oră cu maşina de centrul Tallinnului (capitala Estoniei are 400.000 de locuitori), se află şi alte centre de inovaţie, mai specifice, pentru sectorul sanitar sau cel al telecomunicaţiilor. Este aproape un minioraş locuit de bărbaţi şi femei care se ocupă cu toţii de crearea şi inovarea lumii digitale. În fiecare an, potrivit cifrelor oficiale, în sectorul inovaţiei digitale se înregistrează aproximativ 250 de astfel de companii.

Pentru majoritatea întreprinzătorilor estonieni, Uniunea Europeană înseamnă mobilitate şi şanse, un loc în care se pot deplasa fără vize chiar şi în afara spaţiului comunitar. 'Pentru noi, o vizită la Silicon Valley în California e ca şi cum ar merge un copil la Disneyland. Economisim atâta vreme cât e nevoie, ca să putem merge', mărturiseşte Anton Vedeshin. 'Am fost anul trecut; sunt estonieni care lucrează acolo şi organizează vizite şi stabilesc legături între companiile noastre şi cele americane', mai spune Vedeshin, care provine dintr-o familie cu origini ruse şi ucrainene, însă nu ştie ce înseamnă separarea sau reproşurile istorice. Trei sferturi din viaţă şi le-a petrecut în Estonia independentă şi aparţine generaţiei premierului, care a preluat frâiele ţării şi îşi alege referinţele din Occident.

Marea majoritate a comunităţii ruse încă nu pare să cadreze cu Estonia, care este deja membră a zonei euro. Ruşii sunt în fruntea tuturor indicilor de excluziune: venituri mici, şomaj ridicat, rată de violenţă domestică, abandon şcolar, dependenţă de droguri, deţinuţi. Aproximativ 8% din cei 350.000 de ruşi nu au paşaport, iar copiii lor născuţi în Estonia nu primesc automat naţionalitatea, pentru că Estonia nu a ratificat convenţiile din 1954 şi 1961 privitoare la regularizarea apatrizilor. Datele care să reflecte o mai mare integrare a comunităţilor rămân drept una dintre marile corigenţe ale Estoniei. În Tallin nu se simte frica de o confruntare precum cea din Ucraina, însă se consideră numai că, dacă se acutizează criza dintre Occident şi Rusia, ţara baltică îşi va pierde o parte din capacitatea de atracţie ca punte comercială între UE şi Moscova.