Erdogan interzice Wikipedia, programe de TV şi dă afară 4 mii de oficiali

La numai două săptămâni după ce a câştigat un controversat referendum asupra schimbării Constituţiei Turciei, având un mic procentaj, Preşedintele turc Recep Erdogan a decis să îşi folosească noile puteri pentru a îngrădi şi mai mult libertatea presei - interzicând unele programe de televiziune, blocând accesul la siteul Wikipedia şi concediind patru mii de angajaţi guvernamentali.

Monitorul Oficial al Turciei a publicat decretul sîmbătă seară.

Printre angajaţii guvernamentali care sunt daţi afară se numără peste 500 de cadre universitare şi peste o mie de ofiţeri turci.

Pe de altă pate decretul reabilitează 236 de persoane care fuseseră anterior date afară din serviciu.

Un al doilea decret interzice programele de radio şi televiziune care au drept scop "găsirea de parteneri", conform AP.

Ultima epurare survine după ce, în urma puciului eşuat din iulie anul trecut, peste 100 de mii de persoane au fost concediate şi 47 de mii arestate pentru o presupusă cooperare cu organizaţii teroriste.

Occidentul a acuzat regimul Erdogan că se foloseşte de pretextul puciului şi luptei împotriva terorismului pentru a conduce campanii de epurare politică.

Astfel că, în urma puciului, Turcia a rămas sub stare de asediu.

Pentru puciul eşuat, Erdogan a dat vina pe clericul turc autoexilat în SUA Fethullah Gulen, care neagă însă orice implicare.

De la sosirea sa la putere, preşedintele turc a pornit un război împotriva presupuşilor membri ai organizaţiei Ergenekon, despre care Erdogan afirma că ar conduce Turcia din umbră.

Sub diverse pretexte, Erdogan a condus campanii masive de epurare în cadrul Justiţiei, poliţiei şi armatei.

Preşedintele turc, suporter al islamului şi al de-secularizării Turciei, a menţionat în trecut faptul că va emite un decret împotriva programelor de dating la radio şi televiziune.

"Serviciile de radio şi televiziune în care există asemenea programe în care oamenii fac cunoştinţă cu prieteni... nu pot fi permise", se arată în decret.

Analiştii au avertizat că derapajele autoritare ale preşedintelui Erdogan vor dăuna caracterului secular al Turciei impus de Mustafa Kemal Ataturk, avertizând asupra islamizării unuia dintre cei mai pro-occidentali parteneri ai Europei în Orientul Mijlociu.

Cu toate acestea, suporterii partidului AKP aflat la guvernament susţin că împotriva acestor programe ar exista multe plângeri din partea publicului, lucru care ar justifica interzicerea lor.

Separat, guvernul turc a blocat accesul la siteul Wikipedia. Agenţia de Informaţii şi Comunicaţii a Turciei a aplicat interdicţia deoarece popularul site "a eşuat să îndepărteze conţinut care promovează terorismul şi care acuză Turcia de cooperare cu diverse grupuri teroriste", potrivit rapoartelor AFP.

Turcia (şi direct un fiu al lui Erdogan) a fost în mod repetat acuzată de cooperare cu Statul Islamic, mai precis de traficarea ţiţeiului obţinut ilegal de grupul terorist. Preşedintele rus Vladimir Putin, dar şi unele organizaţii care luptă împotriva Statului Islamic în Orientul Mijlociu, au emis aceste acuzaţii la adresa Turciei.

În ultimii ani, Turcia a blocat în mod repetat situri populare precum Facebook şi Twitter, însă în regim temporar. Blocajele au survenit după sau în timpul unor tulburări sociale majore sau atacuri teroriste.

Cum preşedintele turc se bucură acum de puteri practic nelimitate, este probabil ca anumite platforme să fie interzise temporar sau permanent.

Până în prezent atât SUA, care are o relaţie extrem de spinoasă cu Turcia - care este cel puţin oficial membru NATO - cât şi Europa - au încercat să ignore excesele autoritare ale regimului Erdogan.

Oficiali turci au acuzat direct SUA şi generali americani de implicare în puciul militar eşuat din iulie 2016. La scurt timp după evenimente, Turcia a asediat timp de 5 zile baza militară de la Incirlik, tăind alimentarea cu energie electrică şi apă.

Incidente de acest gen au mai fost semnalate şi cu ocazia vizitei gen. Dunford, şeful Marelui Stat Major american, în Turcia, la câteva săptămâni după evenimente.

Turcia găzduieşte peste 2 milioane de refugiaţi sirieni pe teritoriul său şi a ameninţat în mod repetat că le va permite accesul către Europa dacă Uniunea Europeană nu va opri criticile la adresa regimului său autoritar.