Consiliul Europei plasează Turcia pe lista de monitorizare

Un important organism european pentru drepturile omului a plasat Turcia pe o listă de monitorizare ca urmare a campaniei Ankarei de suprimare a figurilor opoziţiei şi a dizidenţilor politici după puciul eşuat în 15 iulie 2016, a încălcării drepturilor omului de către regimul turc şi a temerilor legate de puterile executive extinse ale preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat marţi cu 113 de voturi ''pentru'' şi 45 ''contra'' procedura împotriva Turciei. Adunarea a cerut Turciei să ridice starea de urgenţă şi să elibereze legiuitorii şi jurnaliştii aruncaţi în spatele gratiilor.

Votul adunării din Strasbourg va tensiona şi mai mult relaţiile dintre Turcia şi Uniunea Europeană.

Parlamentarii UE vor dezbate miercuri stadiul relaţiilor cu Ankara, iar miniştrii de Externe ai blocului european vor aborda vineri această situaţie. Mai mult, liderii UE urmează să analizeze acest subiect şi sâmbătă, când se vor întâlni pentru a discuta despre ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar.

Ministerul turc de Externe a reacţionat negativ, considerând că votul este o “decizie nedreaptă”. Ministerul a susţinut că mişcarea APCE de a plasa Turcia pe lista sa de monitorizare a lăsat Ankara doar cu alternativa de a reconsidera relaţiile sale cu blocul european.

“Decizia de a redeschide procedura de monitorizare a Turciei... sub îndrumarea cercurilor rău intenţionate din cadrul APCE este o ruşine pentru acest organism, care susţine a fi leagănul democraţiei”, a precizat Ministerul turc de Externe într-o declaraţie.

Declaraţia a adăugat că xenofobia şi islamofobia se “răspândesc violent” în întrega Europă.

Turcia încearcă din anii 1960 să adere la UE, dar negocierile oficiale au început doar în 2005. Totuşi, procesul a fost afectat de numeroase probleme şi doar 16 dintre cele 35 de capitole ale procedurii de aderare au fost deschise până acum pentru Ankara.

Relaţiile dintre Ankara şi UE s-au deteriorat şi mai mult după puciul eşuat care a avut loc în Turcia în 2016, pentru a cărui orchestrare Erdogan îl acuză pe clericul musulman Fethullah Gulen, care locuieşte în autoexil în SUA.

Peste 240 de persoane au fost ucise şi peste 2.100 au fost rănite în timpul conflictelor violente de anul trecut din Turcia, pe care Gulen le-a condamnat puternic, negând orice implicare în acestea. Zeci de mii de cetăţeni turci, inclusiv personal militar, judecători, profesori sau jurnalişti au fost suspendaţi, concediaţii din funcţii sau arestaţi într-o campanie masivă de suprimare a opoziţiei.

În 24 noiembrie 2016, Parlamentul European a adoptat o moţiune fără caracter obligatoriu, cu 479 voturi ''pentru'', 37 ''împotrivă'' şi 107 abţineri, prin care a cerut îngheţarea temporară a negocierilor de aderare a Turciei în UE.

Turcia a cerut Uniunii să reia negocierile în ianuarie 2017.

Într-un interviu acordat în 19 martie publicaţiei germane Bild am Sonntag, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat Turcia să nu reintroducă pedeapsa capitală, susţinând că această măsura este o aşa-zisă “linie roşie” pentru eforturile Ankarei de a adera la bloc.

“Dacă pedeapsa cu moartea este reintrodusă în Turcia, acest lucru ar însemna suspendarea negocierilor”, a afirmat Juncker.

Comentariile lui Juncker au avut loc la o zi după ce preşedintele turc a declarat că va reintroduce pedeapsa capitală, “fără nicio ezitare”, după referendumul din aprilie privind extinderea puterilor prezidenţiale.

De altfel, la scurt timp după votul în cadrul referendumului – care a fost câştigat de tabăra lui Erdogan – liderul turc şi-a repetat intenţia de a reintroduce pedeapsa capitală în Turcia. El a adăugat că, în cazul în care opoziţia nu va susţine un astfel de proiect de lege, atunci ar putea organiza un alt referendum pe tema reintroducerii pedepsei capitale.