Erdogan dă cu pumnul în masă: Adio UE dacă nu încep noi negocieri

Comentariile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan au avut loc după declaraţia făcută, marţi, de comisarul UE pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn, că Turcia lui Erdogan a întors spatele procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Erdogan a făcut remarcile sale în timpul unei ceremonii în Ankara prilejuite de revenirea sa în Partidul de guvernământ Justiţie şi Dezvoltare (AKP).

“De acum înainte nu există nicio altă opţiune decât deschiderea capitolelor pe care nu le-aţi deschis încă”, a precizat preşedintele turc.

El a adăugat că, în cazul în care UE nu deschide aceste capitole, atunci “Adio”. Capitolele reprezintă aspecte specifice ale procesului de aderare în blocul european.

Ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a anunţat marţi că Erdogan plănuieşte să se întâlnească cu oficiali UE de top în timpul summitului NATO din Bruxelles, care va avea loc în 24-25 mai.

Revenirea lui Erdogan în sânul AKP are loc după o victorie la limită în referendumul care a avut loc luna trecută în Turcia pe tema extinderii puterilor prezidenţiale.

Majoritatea schimbărilor constituţionale aprobate în referendumul din 16 aprilie vor intra în vigoare după alegerile din noiembrie 2019.

Dar, un amendament care anulează cerinţa ca preşedintele să rupă legăturile cu partidul său a intrat imediat în vigoare, permiţându-i astfel lui Erdogan să revină în AKP.

Se estimează că Erdogan va fi reales în funcţia de preşedinte al partidului la Congresul extraordinar ce va avea loc în 21 mai.

Tensiunile dintre Erdogan şi UE s-au amplificat din cauza temerilor europene că liderul din Ankara încalcă drepturile omului şi suprimă membrii opoziţiei după tentativa de lovitură de stat ce a avut loc în iulie 2016.

Acestea s-au amplificat în timpul campaniei de dinaintea referendumului, după ce mai multe naţiuni UE au oprit diverşi oficiali turci să organizeze mitinguri politice pe teritoriile lor cu scopul de a atrage suport pentru referendum.

Erdogan a declarat acţiunile unora dintre liderii occidentali, precum cancelarul german Angela Merkel şi premierul danez Mark Rutte, ca fiind “fasciste” şi i-a acuzat că se comportă precum “naziştii”.

Turcia a depus cererea de aderare la UE în 1987, dar negocierile au fost lansate doar în 2005. Progresul a fost lent, doar 16 din cele 35 de capitole de negociere au fost deschise, şi doar unul singur a fost finalizat.

Negocierile pentru aderare la UE au fost suspendate, după ce guvernul lui Erdogan a introdus starea de urgenţă în Turcia imediat după puciul eşuat.

Starea de urgenţă, care încă este în vigoare, a permis guvernului turc să conducă pe bază de decrete. Peste 47.000 de persoane au fost arestate şi aproximativ 100.000 au fost concediate din rândul poliţiei, armatei şi a altor instituţii pentru presupuse legături cu organizaţii teroriste.

În luna noiembrie, Parlamentul European a îngheţat negocierile cu Turcia din cauza temerii legate de încălcarea drepturilor omului şi nerespectarea legii de către guvernul turc, deşi mişcarea nu a avut o natură obligatorie. Iar în decembrie 2016, UE a declarat că nu va mai deschide noi capitole în discuţiile de aderare luând în considerare circumstanţele din Turcia.