Efectele invizibile ale zgomotului asupra organismului

Florence Nightingale nu putea dormi. Era ora 2 dimineaţa într-un spital militar din timpul războiului din Crimeea, iar zgomotul nu înceta. Zgomotul găleţilor, strigătele şi zgomotul maşinilor acopereau gemetele soldaţilor răniţi.

Celebra asistentă medicală nu era îngrijorată de haosul războiului, ci de ceva ce observase şi pe care colegii ei îl ignorau: pacienţii expuşi la zgomot pur şi simplu nu se puteau vindeca.

„Zgomotul inutil este cea mai crudă lipsă de preocupare de îngrijire atât a bolnavilor, cât şi a celor sănătoşi”, scria în cartea ei, în 1859, „Notes on Nursing: What It Is, and What It Is Not” (Observaţii legate de îngrijirea bolnavilor: ce este şi ce nu este).

Ceea ce Nightingale a observat acum mai bine de 160 de ani, acum este confirmat de studii ştiinţifice. Cercetările confirmă că zgomotul, pe lângă faptul că perturbă liniştea, dăunează organismului din cap până în picioare, chiar dacă nu îl sesizaţi în mod conştient.

Impactul ascuns al sunetelor obişnuite

Suntem cufundaţi în zgomot.

Zgomotul este definit ca un sunet nedorit care are efecte adverse asupra sănătăţii. Asociaţia Americană de Sănătate Publică descrie zgomotul ca un pericol major pentru sănătatea publică, estimând că peste 100 de milioane de americani – dintre care copiii sunt cei mai vulnerabili – sunt expuşi riscului.

Zgomotul nu doar deranjează sau provoacă dureri de cap, ci vă fură ani din viaţă. În 2019, Bruitparif, o organizaţie franceză non-profit care monitorizează nivelurile de zgomot, a publicat un raport în care a analizat „hărţile privind zgomotul” în Paris. Analiza a concluzionat că un locuitor mediu din cele mai zgomotoase zone din Paris şi suburbiile sale pierde „peste trei ani de viaţă sănătoasă” din cauza diverselor afecţiuni cauzate sau agravate de zgomotul cotidian.

Expunerea pe termen lung la zgomot este asociată cu stresul cronic şi inflamaţia, care sunt la rândul lor asociate cu multe afecţiuni de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare şi diabet, a declarat Charlie Roscoe, profesor asistent în sisteme de mediu şi sănătate umană la Şcoala de Sănătate Publică OHSU-PSU, pentru The Epoch Times.

De ce undele sonore pot avea efecte atât de dramatice asupra sănătăţii?

Corpul nu se odihneşte niciodată

Intensitatea sunetului – sau volumul – se măsoară în decibeli (dB). Zero dB este cel mai scăzut şi mai slab sunet pe care îl pot detecta persoanele cu auz sănătos, cum ar fi o şoaptă uşoară într-o cameră liniştită sau aproape de linişte. Pe măsură ce nivelul de decibeli creşte, sunetele devin progresiv mai puternice şi mai intense.

Pentru a vă face o idee, o conversaţie obişnuită măsoară în jur de 60 dB, în timp ce traficul rutier intens ajunge la aproximativ 80 dB. Pe măsură ce nivelurile sonore depăşesc 110 dB, începe disconfortul, iar durerea apare la peste 130 dB. Zgomotul persistent peste 70 dB poate duce la pierderea treptată a auzului, iar zgomotul foarte puternic peste 120 dB poate provoca pierderea imediată a auzului, potrivit unui raport publicat în Journal of Clinical Medicine.

Efectul zgomotului se propagă în organism pe două căi: directă şi indirectă, prin circuitul de stres.

Pierderea auzului

Urechile sunt poarta prin care sunetul pătrunde în organism şi sunt primele afectate în mod direct.

Din punct de vedere fiziologic, după ce undele sonore invizibile lovesc timpanul, vibraţiile sunt transmise prin oasele urechii medii către cohlee, structura în formă de melc din urechea internă, în care se află celulele senzoriale ciliate. Aceste celule ciliate transformă vibraţiile sonore în semnale electrice pe care creierul le interpretează ca sunete pe care le recunoaşte.

În timpul acestui proces, vibraţiile sonore se deplasează şi lovesc celulele ciliate interne, supunându-le în mod natural la şocuri mecanice. Expunerea frecventă la sunete intense poate provoca leziuni fizice la nivelul urechii interne şi poate duce la schimbări temporare ale auzului, a declarat dr. Chandrakiran Channegowda, profesor şi şef al departamentului de chirurgie ORL (otorinolaringologie) şi chirurgie a capului şi gâtului la M.S. Ramaiah Medical College, India. Iar expunerea prelungită la zgomot poate deteriora permanent aceste celule şi nervi, ducând la pierderea ireversibilă a auzului, a declarat el pentru The Epoch Times.

Durerea din ureche, intoleranţa la zgomote puternice, senzaţia de surditate sau presiune în ureche şi tinitus (ţiuit în urechi) sunt unele dintre primele semne de avertizare ale pierderii auzului.

În mod surprinzător, chiar dacă vă obişnuiţi cu zgomotul în timp, efectele agresive continuă.

Sănătatea creierului

Creierul continuă să fie afectat automat de zgomot. „Efectele nocive pot apărea pe neobservate, fără ca oamenii să fie conştienţi de ele”, a declarat Omar Hahad, cercetător medical senior la Centrul Medical Universitar al Universităţii Johannes Gutenberg din Mainz, pentru The Epoch Times.

Sunetul persistent activează sistemul de alarmă al creierului, provocând stres şi eliberând hormoni de stres în fluxul sanguin, dăunând sănătăţii.

„Zgomotul ambiental este mai mult decât un simplu disconfort cotidian. Este un factor de stres biologic”, a declarat Hahad, care a studiat creierul în contextul expunerii la zgomot.

Pe termen lung, zgomotul este asociat cu probleme de sănătate mintală, şi chiar o mică intensificare a zgomotului contează.

O creştere de aproximativ 3 dB a zgomotului traficului rezidenţial — o schimbare mică, dar vizibilă — poate fi asociată cu un procent cu 22% mai mare de anxietate şi cu 17% mai mare de depresie. Când zgomotul avioanelor creşte cu 10 dB, riscul de depresie creşte cu 12%.

În plus, expunerea pe termen lung la zgomotul traficului rutier este asociată cu un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer, riscul fiind deosebit de ridicat la persoanele expuse la zgomot mai puternic pe timp de noapte.

Riscul de accident vascular cerebral, declin cognitiv sau demenţă face ca problema să fie „deosebit de stringentă”, deoarece chiar şi creşterea modestă a riscului poate duce la o presiune foarte mare pentru populaţie, a spus Hahad.

Sănătatea inimii

Zgomotul afectează sănătatea inimii în egală măsură.

În 2023, Roscoe a estimat o creştere de aproximativ 4% a riscului de boli cardiovasculare cu fiecare creştere de cca. 4 dB a zgomotului atât pe timp de noapte, cât şi pe timp de zi.

Aceasta a menţionat că cercetarea se bazează pe faptul că o populaţie numeroasă şi relativ sănătoasă a participat la Nurses’ Health Study din anii 1980, şi, prin urmare, riscul poate fi mai mare la populaţia totală a SUA, deoarece oamenii din zilele noastre sunt expuşi la mai mult zgomot, precum şi la alţi factori de stres.

În plus, o meta-analiză din 2025 publicată în Environment International a examinat datele din 53 de studii, din 15 ţări, şi a găsit dovezi suficiente că expunerea pe termen lung la zgomotul produs de mijloacele de transport creşte riscul de boli cardiace şi decese legate de boli cardiace.

Afectarea funcţiei de reproducere

Când nivelurile hormonului de stres - cortizolul - rămân ridicate în mod permanent, acesta poate afecta negativ funcţia de reproducere prin reducerea hormonilor sexuali.

Într-un studiu din 2024, cercetătorii au examinat efectele expunerii pe termen lung la zgomot în ceea ce priveşte fertilitatea. Ei au descoperit că zgomotul era legat de un risc cu 14% mai mare de infertilitate la femei şi cu un risc cu 6% mai mare la bărbaţi.

Există dovezi care leagă expunerea la zgomotul din mediul rezidenţial de scăderea greutăţii copiilor la naştere. Cu fiecare creştere de 6 dB a zgomotului traficului, se estimează că la naştere greutatea bebeluşilor va fi cu cca. 19 grame mai mică.

Dacă zgomotul poate duce la multe probleme de sănătate, înseamnă că centrele medicale păstrează tăcerea?

Zgomotul din spitale

Constatările lui Nightingale sunt încă actuale în secţiile medicale de astăzi.

Un studiu realizat într-un spital cu 1.800 de paturi a înregistrat niveluri maxime de zgomot care depăşeau 80 dB în timpul zilei în locuri precum secţia de urgenţe şi poarta de intrare. Noaptea, nivelurile depăşeau 70 dB în secţia de urgenţe, la poarta de intrare şi chiar în centrul cardiac.

„Cel mai alarmant este faptul că analiza a relevat că cele mai ridicate niveluri de presiune acustică au fost înregistrate în interiorul ambulanţelor”, a declarat pentru The Epoch Times Ravindra Khaiwal, autorul principal al studiului şi expert în politici de mediu şi sănătate publică.

Khaiwal, profesor la Institutul Postuniversitar de Educaţie şi Cercetare Medicală din India, a afirmat că poluarea fonică din spitale este „o problemă gravă de sănătate” şi nu doar un simplu disconfort.

Totuşi, pacienţii nu sunt singurii care plătesc preţul. Zgomotul invadează viaţa noastră de zi cu zi, de la sănătate până la portofele. Biroul Naţional de Cercetare Economică a estimat că zgomotul traficului rutier impune o povară economică anuală de aproximativ 110 miliarde de dolari în Statele Unite.

Reducerea zgomotului

Potrivit lui Hahad, nu există „un singur prag de siguranţă” sub care zgomotul să nu aibă niciun efect.

Chiar şi atunci când oamenii închid ochii în timpul somnului, urechile lor rămân deschise, creierul şi sistemul de stres fiind afectate automat de zgomot.

Protejarea mediului de somn este cel mai important pas în prevenirea zgomotului, a spus Hahad. El sugerează menţinerea liniştii în dormitoare, îmbunătăţirea izolaţiei sau închiderea ferestrelor. Pentru a reduce substanţial doza zilnică de zgomot, alegeţi rute mai liniştite sau evitaţi orele de vârf ale traficului.

Cel mai eficient pas este să evitaţi expunerea la zgomot puternic, a spus Channegowda. El recomandă utilizarea căştilor şi a dopurilor pentru urechi pentru a bloca undele sonore, atenuând astfel impactul direct al zgomotului. Pentru persoanele care lucrează în medii zgomotoase sau care sunt expuse temporar la zgomot puternic, cum ar fi atunci când metroul ajunge în staţie, când se efectuează lucrări de foraj la un şantier din apropiere sau când trece o sirenă de poliţie, încercaţi să vă acoperiţi urechile.

O dietă nutritivă contribuie în mare măsură la prevenirea pierderii auzului, a spus Channegowda. Consumul de legume şi fructe bogate în complexul de vitamine B poate ajuta la protejarea nervului auditiv şi la menţinerea sănătăţii urechilor, alături de controalele periodice la ORL.

Însă experţii susţin că zgomotul este o problemă de sănătate publică şi că soluţionarea acestuia nu ar trebui să revină doar indivizilor. Societatea trebuie să „aibă în vedere abordări mai complexe decât soluţii rapide”, a spus Roscoe. Reconfigurarea oraşelor având în vedere un stil de viaţă mai liniştit, mai calm şi mai activ poate aduce beneficii majore pentru sănătate, a afirmat aceasta.

Este clar că, la mai bine de un secol şi jumătate după înţelegerea lui Nightingale despre salonul zgomotos din Crimeea, standardele ei pentru îngrijire şi vindecare sincere sunt încă valabile.

Cercetările arată că, în momentele de linişte, creierul trece în modul implicit, activând zone care susţin odihna, reflecţia, creativitatea şi refacerea. Cu alte cuvinte, liniştea face ca creierul să treacă de la „a face” lucruri la „a exista” pur şi simplu.

Poate că este timpul să începem să ne concentrăm asupra rolului liniştii în vindecare şi recuperare, deoarece liniştea vindecă ceea ce zgomotul dăunează.