Efectele deciziei CCR în cazul OUG 13: Dosarul Rompetrol II, la un pas să fie dinamitat
alte articole
Doi dintre cei patru foşti miniştri trimişi în judecată cu privire la emiterea ordonanţei 118/2003, în dosarul Rompetrol II, ar putea să scape de acuzaţiile de abuz în serviciu ca urmare a celor mai recente decizii date de CCR în cazul OUG 13.
Potrivit deciziei respective, parchetele nu pot investiga elaborarea actelor normative de către Guvern dacă nu probează infracţiuni de corupţie care să fi determinat elaborarea acestora.
Astfel, acuzaţiile conform cărora fostul ministru al Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi fostul ministru al Economiei şi Comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003, au toate şansele să pice, potrivit unor surse judiciare convergente citate de România Curată, rămânând numai acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare.
Există totuşi posibilitatea ca în absenţa infracţiunii de abuz în serviciu, care ar justifica existenţa unor infracţiuni derivate ce au la bază abuzul în serviciu, delapidarea şi constituirea unui grup infracţional organizat să îşi piardă relevanţa în cazul de faţă.
Dosarul Rompetrol II
În dosarul Rompetrol II, DIICOT a pus sub acuzare patru foşti miniştri, mai exact pe fostul ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, Dan Ioan Popescu, şi foştii miniştri ai Finanţelor din cabinetele Năstase şi Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu. Procurorii îi acuză de abuz în serviciu în legătură cu emiterea ordonanţei 118 de către Guvernul Năstase în 2003, constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare.
Scopul adoptării de către Tănăsescu şi Dan Ioan Popescu a OUG 118/2003 a fost de a converti datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A., în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD, în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice. Procurorii au reţinut că demersurile s-au făcut cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative.
Ordonanţa a fost adoptată în şedinţa de guvern din data de 24 octombrie 2003 iar nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27 octombrie 2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.
În ceea ce îl priveşte pe Dan Ioan Popescu a continuat să sprijine grupul infracţional organizat iniţiat de către Dan Costache Patriciu – în dosarul Rompetrol I din care s-a disjuns Rompetrol II - şi după încetarea calităţii de ministru, depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în faţa Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declaraţie în care a făcut afirmaţii neadevărate, după cum se mai arată în ancheta DIICOT.
Tototdată, "s-a reţinut că Vlădescu Sebastian, ministrul Finanţelor Publice în perioadele 22 august 2005 - 5 aprilie 2007; 23 decembrie 2009 – 3 octombrie 2010 precum şi Pogea Gheorghe, ministrul Finanţelor Publice în perioada 22 decembrie 2008 - 23 decembrie 2009, cu rea credinţă, nu au respectat dispoziţiile art. 8 al.2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005 potrivit cărora "în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare pentru tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare" şi au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligaţiunilor pe Bursa de Valori Bucureşti, iar statul român să-şi recupereze creanţele".
În data de 9 mai 2016, procurorii DIICOT au pus sechestru pe bunurile Rompetrol, respectiv pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice, într-un dosar penal care vizează modul în care a fost privatizată compania.
Sechestrul asigurător, în vederea recuperării pagubei cauzate prin infracţiuni şi a confiscării speciale, a fost impus până la concurenţa sumelor de 1.724.168.825 Ron, 290.786.616 USD şi 34.941.924 EURO asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând unui număr de 4 suspecţi cât şi asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând KAZ MUNAY GAZ INTERNATIONAL NV(fostă THE ROMPETROL GROUP NV), SC OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTIONS SA (fostă SC ROMPETROL SA) şi SC ROMPETROL RAFINARE SA în calitate de părţi responsabile civilmente.
Pe lângă miniştri, au fost puse sub acuzare alte 14 persoane din fosta conducere a Rompetrol – acesta fiind cumpărat, cu sechestru cu tot, de chinezii de la China Energy Company.