Economist: Nu merge la nesfârşit să te împrumuţi cu un miliard de euro pe săptămână. Fără reforme, ajungem în faliment de ţară
Economistul Adrian Negrescu a apreciat, într-o intervenţie la postul Digi24, că măsurile anunţate de Guvern privind reducerea cheltuielilor sunt justificate de situaţia financiară critică în care se află România.
În intervenţia sa, expertul a atras atenţia că statul nu îşi mai permite să susţină cheltuieli bugetare la nivelul actual şi că este nevoie urgentă de reforme reale pentru a evita un posibil faliment.
Jurnalistă: Sper să înţelegem concret ce se întâmplă cu acest pachet al doilea, ne referim doar la reforma administraţiei locale şi care vor fi efectele asupra bugetului de stat până la urmă, pentru că în jurul acestui lucru se învârt toate măsurile.
Adrian Negrescu: Da, corect, trebuie să facem economie, trebuie să strângem cureaua pentru că nu ne mai permitem din punct de vedere financiar să plătim cât plăteam până în momentul de faţă. Scopul statului este că în următorii cinci ani de zile să reducă anual undeva la nivel de 15 miliarde de euro în fiecare an, adică să cheltuiască mai puţin.
De ce? Pentru că am ajuns în situaţia, de exemplu, în cazul salarizării oamenilor din sectorul bugetar, să plătim undeva la nivel de 170 miliarde de lei în fiecare an, aproape dublu faţă de acum cinci ani. Nu avem încasări din economie la nivelul cheltuielilor pe care le avem. Economia încetineşte, sunt foarte multe companii care reuşesc cu greu să îşi mai plătească taxele şi impozitele şi, practic, trăim din împrumuturi.
Ei, nu poţi merge la nesfârşit să te împrumuţi cu un miliard de euro în fiecare săptămână ca să plăteşti salarii, să plăteşti tot felul de cheltuieli pe care nu ţi le permiţi. Cam ăsta este resortul esenţial al acestor reforme de care aveam cu adevărat nevoie, pentru că altfel ajungeam la fundul sacului, ajungeam, practic, în faliment financiar, într-un faliment de ţară.
Jurnalistă: Şi foarte important, Ilie Bolojan a redus la jumătate delegaţiile ministeriale pentru deplasările externe. Potrivit informaţiilor Digi24, este vorba de două deplasări, şi numărul membrilor a fost redus de la 4 la 2. Este o decizie care vine după ce săptămâna trecută ştim că premierul a cerut ministerelor şi instituţiilor subordonate să limiteze aceste deplasări externe.
Cerea ca acestea să se realizeze doar dacă sunt strict necesare şi tot săptămâna trecută ştim că s-a stabilit ca toate deplasările miniştrilor în afara ţării trebuie aprobate în prealabil de Ilie Bolojan, pentru ca şeful Executivului să decidă dacă acestea sunt sau nu justificate. Cum vedeţi şi astfel de anunţuri, decizii luate la nivel guvernamental?
Adrian Negrescu: Încă o măsură din pachetul de reducere drastică a cheltuielilor statului. Gândiţi-vă că mulţi dintre oamenii ăştia care plecau în delegaţii prin tot felul de ţări exotice se duceau de fapt în vacanţă. În momentul în care vorbim, sunt foarte mulţi angajaţi ai statului plecaţi prin toată lumea în vacanţe pe banii statului în aşa-numite delegaţii la tot felul de conferinţe, congrese şi tot felul de întâlniri internaţionale din care, de fapt, România n-are de câştigat absolut nimic. Oamenii ăia se duc acolo să participe la un eveniment şi nimic altceva.
Trebuie să schimbăm acest mod de a ne raporta la banul public şi să fim mult mai responsabili din această perspectivă. De ce? Pentru că pur şi simplu, în momentul de faţă, s-a sărit calul, adică am ajuns la nişte cheltuieli uriaşe. Am văzut la Guvernul României, la Palatul Victoria, cheltuieli de 1500 de lei de întreţinere a unei singure maşini în fiecare zi. Adică undeva la nivel de 10.000 de euro în fiecare lună doar să întreţii o maşină. Nu mai vorbesc de carburant, de cheltuielile cu şoferii, cu tot ceea ce ţin... Sunt nişte cheltuieli aberante, un semn de slăbiciune din partea statului care a permis, printr-o legislaţie foarte laxă, să se folosească tot felul de subterfugii pentru a sifona banii publici, care sunt din ce în ce mai puţini şi pe care trebuie să-i drămuim mult mai bine.
Jurnalistă: Totuşi, am văzut, domnule Negrescu, faptul că sunt anumite măsuri anunţate iniţial pentru pachetul al doilea, dar care nu ajung în pachetul al doilea. Ne referim aici la reforma pensiilor magistraţilor. A fost promisă în cel de-al doilea pachet, nu mai apare în aceste momente. De asemenea, reorganizarea companiilor de stat şi reducerea indemnizaţiilor de mii de euro în consiliile de administraţie au fost anunţate şi, deocamdată, nu se regăsesc în pachetul al doilea, şi reducerea evaziunii fiscale. Cum vedeţi faptul că sunt anumite lucruri care încă sunt păsuite de guvernanţi?
Adrian Negrescu: Nu ştiu dacă sunt păsuite, cred că nu au găsit încă soluţiile legale pentru a schimba, de exemplu, contractele-mandat ale celor care câştigă zeci de mii de euro la stat şi şi-au betonat, din punct de vedere juridic, contractele respective. Altfel spus, dacă vrei să îl dai afară, trebuie să-i plăteşti integral şi cu dobândă toate salariile până la finalul mandatului, adică câţiva ani de acum încolo.
Sunt soluţii juridice, am dat şi la Digi24 soluţia de a reînfiinţa, practic, instituţia respectivă şi a-l lăsa pe omul respectiv în afara mandatului. Sunt tot felul de soluţii pe care am înţeles că se discută în momentul de faţă la echipa asta de reformă din jurul domnului Bolojan, în aşa fel încât, într-adevăr, să se găsească soluţii. Aduceţi-vă aminte în zona pensiilor speciale, s-au mai făcut vreo 3 sau 4 reforme, toate au fost proaste, toate au căzut la Curtea Constituţională pentru că nu au fost gândite, într-adevăr, din perspectivă juridică, toţi paşii necesari în aşa fel încât să nu poată fi contestate.
Gândiţi-vă că, în momentul de faţă, avem vreo 6 miliarde de lei de plătit celor care au dat în judecată statul şi care şi-au câştigat în justiţie apoi posturile. Sunt instituţii în care avem câte 2-3 oameni pe acelaşi post, pentru că unii s-au întors la job după ce au dat statul în judecată şi au luat şi salariile toate, şi mai sunt şi cei numiţi, în momentul de faţă, pe funcţie.
Adică, mai degrabă să facem nişte paşi sănătoşi, cu atenţie, decât să ne grăbim să facem nişte reforme doar de dragul de a le face şi să ne trezim într-o situaţie financiară şi mai gravă. Cred că de acolo pleacă toată această amânare a reformelor, care contează, din punctul meu de vedere, pentru toată lumea: să vedem, într-adevăr, că scăpăm de pensiile astea speciale nesimţite, să vedem, într-adevăr, că scăpăm de indemnizaţiile de zeci de mii de euro, cum nicăieri în lumea civilizată nu vezi la o companie din domeniul public, mai ales pe pierdere, să vedem că se fac nişte reforme în companiile de stat, care, multe dintre ele, sunt doar nişte fabrici de salarii, nimic altceva în momentul de faţă.
