Economia regiunii transnistrene devine tot mai vulnerabilă

Eventualul refuz din partea autorităţilor transnistrene de a implementa prevederile Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE va determina scumpirea exporturilor din regiune cu 10-15%, atestă datele unui studiu efectuat de Centrul analitic independent “Expert-Grup".

Această scumpire a exporturilor se va produce ca rezultat al anulării de către UE, începând cu anul 2016, a preferinţelor comerciale autonome pentru companiile din partea stângă a Nistrului. În prezent, regiunea transnistreană are parte de un sistem economic fracturat, bazat pe câteva întreprinderi-gigant, dependent în mare parte de bunăvoinţa economică şi politică a Federaţiei Ruse, este de părere Adrian Lupuşor, director executiv al “Expert-grup”.

Potrivit acestuia, sectorul ÎMM-lor din stânga Nistrului este unul subdezvoltat, făcând întreaga economie regională extrem de vulnerabilă faţă de factorii externi. “Piaţa europeană este una crucială pentru companiile din regiunea transnistreană, deoarece reprezintă peste 51 la sută din exporturi. Însă accesul dificil la pieţele externe, pe fondul competitivităţii reduse şi al modelului non-durabil de creştere economică, vor constitui principalele provocări în viitorul apropiat pentru autorităţile şi companiile din regiune”, a subliniat sursa citată.

În context, Alexandru Fala, director de programe în cadrul “Expert-grup”, a menţionat că refuzul părţii transnistrene de a implementa prevederile Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv va duce, pe termen lung, la anumite discrepanţe de calitate între produsele fabricate în regiune şi cele confecţionate în partea dreaptă a Nistrului sau chiar în Ucraina, conform standardelor europene. “Acest lucru va condiţiona, în mod inevitabil, introducerea unor bariere tarifare, ceea ce va crea mari probleme pentru producătorii locali”, a accentuat expertul.

În opinia specialiştilor “Expert-grup”, economia regiunii transnistrene devine tot mai vulnerabilă pe fundalul unor probleme sociale majore, când numărul pensionarilor a devenit egal cu numărul celor angajaţi în câmpul muncii (140 de mii de persoane), iar în sectorul public, care practic nu aduce venit, este angajat un procent de circa 40% din populaţia regiunii.