După Summit-ul de la Vilnius concurenţa dintre Rusia şi UE se va intensifica şi mai mult

"După Summit-ul de la Vilnius al "Parteneriatului Estic" (PE), concurenţa dintre Rusia şi Uniunea Europeană pentru influenţa în spaţiul post-sovietic se va intensifica şi mai mult", au opinat mai mulţi experţi la lansarea studiului "Concurenţa şi interesele geopolitice în spaţiul post-sovietic: viitoarele perspective pentru ţările PE".
(photos.com)
Tatiana Chiriac
27.11.2013

"După Summit-ul de la Vilnius al "Parteneriatului Estic" (PE), concurenţa dintre Rusia şi Uniunea Europeană pentru influenţa în spaţiul post-sovietic se va intensifica şi mai mult", au opinat mai mulţi experţi la lansarea studiului "Concurenţa şi interesele geopolitice în spaţiul post-sovietic: viitoarele perspective pentru ţările PE".

Potrivit "Infotag", studiul a fost realizat de experţi moldoveni şi ucraineni. Unul dintre autori, Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice, a spus că ţările PE "au fost supuse presiunilor din partea Rusiei care vrea să menţină hegemonia în spaţiul post-sovietic".

Expertul a regretat faptul că unele ţări au cedat presiunilor.

"Insistând ca ţările PE să renunţe la asocierea cu Uniunea Europeană, Rusia a acţionat dur şi cinic. Astfel, iniţial ea a vândut arme Azerbaidjanului, iar apoi i-a propus Armeniei ca în cazul în care va refuza să se integreze în UE, va oferi garanţii de securitate Armeniei. Ca urmare, Erevanului practic nu i-a rămas din ce să aleagă", a notat Nantoi.

Totodată, expertul a relevant nivelul de democraţie insuficient din ţările PE.

"Şi în cazul cu Armenia, şi în cel cu Ucraina deciziile au fost luate de preşedinţii de stat, personal. Trebuie dezvoltată democraţia, astfel încât asemenea hotărâri importante să nu constituie prerogativa unei persoane", a opinat Nantoi. Politologul Bogdan Ţîrdea a afirmat că şi UE recurge la presiuni, "finanţând numeroase proiecte în ţările PE ca să-şi creeze o opinie publică favorabilă".

"Cunoaştem cum uneori se impune aşa-numita democraţie. Exemple de acest gen mai sunt proaspete în memorie, inclusiv din Balcani. Ţările trebuie să aibă dreptul să facă o alegere conştientă, în funcţie de interesele politice şi economice. Cu regret, mai marii acestei lumi, care luptă pentru influenţa geopolitică, nu întotdeauna le oferă acest drept ţărilor mici", a subliniat Ţârdea.

Directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan, şi-a enunţat temerea că dacă Ucraina va renunţa definitiv la semnarea Acordului de Asociere cu UE, "Uniunea Europeană ar putea să-şi piardă interesul faţă de această zonă".

"O asemenea evoluţie ar fi dramatică pentru Republica Moldova. Rusia nu are interes mare faţă de economia Republicii Moldova, nu va investi în dezvoltarea ei. În această situaţie, Republicii Moldova nu îi va rămâne decât să spere la asistenţa UE. În anumite circumstanţe, UE ar putea să continue lupta pentru R.Moldova, ar putea încerca să facă din aceasta "o vitrină atractivă" pentru alte ţări. Este incert deocamdată, cum vor evolua evenimentele, dar va fi foarte complicat", a prognozat Boţan.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor