Kosovo, un model real pentru Crimeea?
Înainte de criza care a generat anexarea Crimeii la Rusia există un precedent care a servit Moscovei pentru a-şi justifica poziţia şi a compara cazurile: independenţa Kosovo. Comparaţia între cele două cazuri este totuşi complicată, având în vedere că în analizarea lor intră factori legali, politici şi chiar morali, notează într-un editorial ziarul ABC.
Încă din primul moment, preşedintele rus Vladimir Putin a insistat în faţa lumii şi a omologului său american, Barack Obama, că referendumul pentru Crimeea, în urma căruia a decis să adere la Rusia, este 'total legitim'. Astfel, la 17 martie Putin a amintit într-o convorbire telefonică cu preşedintele Obama de precedentul Kosovo, al cărui parlament a proclamat independenţa unilaterală de Serbia în februarie 2008, a informat Kremlinul într-un comunicat de presă. De atunci, cei doi lideri s-au angajat într-un schimb de declaraţii în care ambii au folosit acest caz ca nucleu al justificărilor lor.
'Atrage atenţia că preşedintele Barack Obama, pentru a justifica declararea independenţei regiunii Kosovo şi Metohiei (Serbia), eschivând rezoluţia 1244 a ONU, a făcut aluzie la un presupus referendum, în intervenţia sa la Bruxelles din 26 martie', remarca MAE rus într-un comunicat în care mai nota că această declaraţie 'provoacă perplexitate', având în vedere că 'nu s-a ajuns la organizarea niciunui plebiscit'. 'Decizia de a se separa de Serbia a fost adoptată de aşa-numitul parlament de la Pristina în 2008', conchidea diplomaţia rusă.
În intervenţia la care face aluzie Rusia, Obama a respins orice similitudine între situaţia din fosta provincie sârbă Kosovo privind autoproclamarea independenţei sale, în 2008, şi încorporarea peninsulei Crimeea la Federaţia Rusă, după un referendum considerat 'ilegal de către comunitatea internaţională'. În cazul Kosovo, independent din 17 februarie 2008, atât SUA, cât şi majoritatea ţărilor din UE - între care Germania, Franţa şi Marea Britanie - au recunoscut secesiunea Kosovo. Nu este cazul Rusiei, care a considerat-o ilegală deoarece această independenţă a încălcat 'integritatea teritorială' a Serbiei; de unde şi motivul pentru care Moscova acuză de 'ipocrizie' Occidentul, pentru că nu sprijină procesul din Crimeea, cum a făcut în cazul Kosovo.
Dacă Kosovo este un caz special, atunci este şi Crimeea, crede Moscova. Cancelarul german Angela Merkel nu a ezitat să respingă ambele cazuri, susţinând şi că ele nu pot fi comparate. Cazul Kosovo a fost precedat de un proces lung internaţional în care au fost analizate diferitele opţiuni de negociere. Aceasta este deosebirea la care fac referire SUA, care insistă că Kosovo a fost administrat de Naţiunile Unite din 1999, până când a devenit în sfârşit independent în 2008.
'Kosovo a fost un proces gestionat internaţional şi a fost salutat de ONU prin rezoluţia 1244 care cerea o consultare a poporului kosovar asupra statutului său politic', notează David Phillips, autor al lucrării 'Eliberarea Kosovo: diplomaţie coercitivă şi intervenţie a SUA'. Pe de altă parte, deşi este adevărat că în ambele cazuri a avut loc o intervenţie militară străină fără autorizaţia ONU, în cazul Kosovo a fost din motive umanitare şi nu s-a făcut sub mandatul Consiliului de Securitate al ONU, pentru că Rusia s-a opus prin veto.
'Nu trebuie comparate Crimeea şi Ucraina cu Kosovo şi Serbia. Serbia îi ameninţa pe kosovari, în timp ce Ucraina nu a ameninţat pe nimeni', a declarat pentru CNN fostul ambasador al SUA la Moscova Michael McFaul. Şi totuşi, pentru Rusia cazurile sunt clare: 'Dacă Kosovo este un caz special, atunci şi Crimeea este un caz special. La fel de special', conchide ABC.
