Duel Vucic-Thaci în Consiliul de Securitate al ONU cu privire la armata kosovară

Liderii din Kosovo şi Serbia s-au confruntat în Consiliul de Securitate al ONU, la câteva zile după ce Parlamentul kosovar a decis să transforme forţa de securitate uşor înarmată într-o armată permanentă, potrivit RFE/RL.

Iniţiativa Parlamentului din Priştina a înfuriat etnicii sârbi din Kosovo şi Belgrad şi, de asemenea, a atras avertismente din partea NATO.

Preşedintele kosovar Hashim Thaci a declarat luni, în Consiliul de Securitate al ONU (CSONU), că formarea unei armate cu scopul de a consolida statutul Kosovo ca naţiune suverană este un “pas natural”.

“În cazul în care Kosovo a făcut o greşeală, aceea constă în faptul că am aşteptat cinci ani pentru a crea o armată”, a adăugat Thaci.

Kosovo a fost o provincie a fostei Iugoslavii până în 1999, când NATO a lansat lovituri aeriene pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi de către forţele sârbe într-un război ce a durat doi ani. După aproape două decenii, Kosovo, cu o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, încă este protejat de trupe NATO.

Kosovo şi-a declarat independenţa de Serbia în 2008 şi peste 110 ţări au recunoscut acest lucru. Belgradul încă refuză să recunoască independenţa.

Tot în cadrul sesiunii CSONU, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a cerut organismului mondial să “înfrâneze” şi să “calmeze” Kosovo. De asemenea, el a respins “aşa-numitul drept suveran” al Kosovo de a-şi crea propria armată.

Vucic a precizat că este “foarte îngrijorat şi poate chiar puţin speriat” de implicaţiile creării unei armate kosovare.

Votul din 14 decembrie în Parlamentul kosovar a urmărit să transforme forţa de securitate a ţării, alcătuită din 2.500 de membri, într-o armată naţională cu aproximativ 5.000 de soldaţi şi personal militar şi cu un armament mai substanţial. Votul a fost boicotat de partidele politice dominate de etnicii sârbi, al căror număr este de 120.000 în Kosovo.

Unii lideri din Belgrad au sugerat că Serbia şi-ar putea utiliza propria armată pentru a răspunde la orice potenţială “curăţare etnică” a sârbilor care locuiesc în Kosovo.

SUA şi-a exprimat sprijinul pentru mişcarea anunţată de Kosovo, în timp ce NATO a precizat că mişcarea este “inoportună”.

Între timp, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu planurile Kosovo, afirmând într-o declaraţie că orice măsură care ar stânjeni misiunea de menţinere a păcii condusă de NATO în micuţul stat ar fi inconsistentă cu rezoluţia CSONU care a stabilit misiunea.

Rusia s-a opus vehement iniţiativei Kosovo. Ambasadorul Vasili Nebenzia a declarat că formarea unei armate reprezintă o încălcare a rezoluţiilor CSONU şi a numit această acţiune “ilegală”.

Atât Kosovo cât şi Serbia au fost anunţate că trebuie să îşi rezolve neînţelegerile pentru a putea progresa în direcţia aderării la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, discuţiile de normalizare a relaţiilor bilaterale care au fost intermediate de UE s-au împotmolit în ultimele luni.