Drepturile Omului în afara şi înăuntrul Parlamentului Român. Energy Summit 29 + 1 la Bucureşti

Vineri, 25 aprilie, Palatul Parlamentului va găzdui un dublu eveniment. Sub auspiciile Primului Ministru al României, Victor Ponta, Ministrului delegat pentru Energie din România, Răzvan Nicolescu, şi a Comisarului european pentru energie, Günther Oettinger, Sala Drepturilor Omului va găzdui Summitul pentru Energie 29 +1, în centrul discuţiilor urmând să fie preţurile şi costurile energiei din Europa, conform unui comunicat CCEP.

În afara gardului, Parlamentul "va găzdui", începând cu ora 7.30 dimineaţa, protestul activiştilor de mediu ce militează împotriva fracturării hidraulice, procedeu pe care ecologiştii îl consideră o gravă încălcare a dreptului omului la un mediu sănătos. Mobilizaţi pe Facebook, activiştii vor să-şi facă auzite cererile în faţa reprezentanţilor marilor corporaţii ce vor veni la Bucureşti să pună "energia la cale".

"Haideţi să le arătăm că românii nu gustă deloc planurile lor de otrăvire a acestei părţi a Europei (centrală şi de est, dar şi a Europei în întregime), în numele unei iluzorii politici a eternei creşteri. România spune NU fracturării hidraulice şi hidrocarburilor neconvenţionale!" îi mobilizează pe bucureşteni organizatorii evenimentului, pe pagina de Facebook.

Summitul pentru Energie 29+1

Organizatorul Summitului, Central Europe Energy Partners (CEEP) se autodefineşte ca o asociaţie de întreprinderi şi organizaţii din Europa Centrală care colaborează cu Uniunea Europeană. Conform unui comunicat trimis de organizaţie, CEEP organizează reuniuni anuale ale celor mai mari 29 de companii din sectorul energetic din Europa Centrală cu comisarul Oettinger.

Întâlnirile, se mai afirmă în comunicatul de presă CCEP remis Epoch Times, au loc în capitalele din Europa Centrală şi sunt "o oportunitate excelentă pentru cei mai înalţi reprezentanţi ai UE şi oameni de afaceri din 11 ţări din regiune pentru a face un schimb de opinii".

Pentru "încurajarea unui dialog mai transparent şi direct între participanţi", întâlnirea între reprezentanţii celor mai mari 29 de companii din domeniul energetic pe plan european, se va ţine cu uşile închise, prezenţa jurnaliştilor şi a administratorilor nefiind permisă la discuţii.

"Întâlnirea, ca orice întâlnire a industriei, se va ţine cu uşile închise, după Chattham rule, departe de ochii şi urechile incomode. Pe lista participanţilor avem frackeri de toate taliile, de la Comisarul UE pentru Energie, unul din cei mai entuziaşti suporteri ai fracturării hidraulice şi a hidrocarburilor neconvenţionale, ministrul OMV Razvan Niculescu, Victor Ponta, Jerzy Buzek, fost Preşedinte al Parlamentului European, Friedbert Pflüger, fost consilier al Angelei Merkel pe probleme de energie, mare lobby-ist pro fracturare şi hidrocarburi neconvenţionale", reproşează activiştii, pe pagina de Facebook a evenimentului, lipsa de transparenţă a summitului programat în data de 25, unde şi-ar fi dorit şi ei să fie invitaţi, pentru a-şi exprima temerile în legătură cu distrugerile pe care le provoacă fracturarea hidraulică.

Summit-ul, la care jurnaliştii, în virtutea unei interpretări a regulii Chattam, nu au acces va fi prefigurat de un briefing de presă de aproximativ 10 minute, în prezenţa comisarului european Günther Oettinger şi a fost precedat de un comunicat de presă sumbru, în care CCEP anunţă că preţul energiei ar putea creşte spectaculos.

"Pentru a satisface orientările de politică energetică pentru anul 2020, Europa Centrală trebuie să investească 400-460 miliarde de EUR în generarea şi transmiterea eficientă de energie electrică. Aceasta reprezintă o cheltuială uriaşă. Costurile ei vor avea un efect major asupra preţului energiei electrice şi îl vor împinge dramatic în sus. Diversele estimări prevăd că preţurile energiei electrice pentru clienţii industriali din UE11 ar putea creşte între 40 şi 60%, iar acest lucru, fără îndoială, va avea de asemenea un impact asupra consumatorilor individuali".

"Soluţia" pentru această problemă semnalată de CCEP: reindustrializarea, utilizarea optimă a materiilor prime indigene şi energia ieftină.

Decizia - gaze de şist - aşa cum se tem activiştii de mediu?

Întrevederea are loc pe fundalul conflictului din Ucraina şi la doar câteva zile după ce premierul Poloniei declara că Uniunea Europeană trebuie să creeze o Uniune Energetică care să asigure aprovizionarea cu gaz a statelor membre pentru că actuala dependenţă de energia de la ruşi face Europa slabă:

„Indiferent cum se încheie conflictul din Ucraina, o primă lecţie este limpede: dependenţa de resursele ruseşti slăbeşte Europa”, scria premierul Poloniei într-un articol publicat de Financial Times, arătând că alternativa ar fi gaz din Statele Unite şi Australia, dar şi un plus de profit de pe urma propriilor resurse fosile cărbuni şi gaz de şist, Polonia fiind una dintre statele cu zăcăminte carbonifere bogate şi de asemenea, cu resurse de hidrocarburi neconvenţionale, precum gazele de şist.

Ce înseamnă exporarea hidraulică, conform militanţilor anti-fracking

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracturare hidraulică enumerate de activiştii de mediu sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat, la care se adaugă reţeaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a solurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a zeci de mii de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (nivelul pânzei freatice scade, iar terenurile nu vor mai fi irigate).