Dragnea, în lumina reflectoarelor. Un nou termen în dosarul "Referendumul"

După două amânări consecutive, Înalta Curte judecă luni un nou termen în dosarul "Referendumul", dosar în care şeful PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat deja în primă instanţă la un an de închisoare cu suspendare.

Dosarul "Fraudă la Referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din Teleorman, Vrancea şi Gorj, observatori din partea unor ONG-uri, precum şi membri de partid care l-ar fi ajutat pe actualul şef al PSD, a fost înregistrat la ÎCCJ în 7 octombrie 2013 iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Dragnea a fost acuzat de procurori că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, din 29 iulie 2012, care să garanteze validarea acestuia.

În conformitate cu DNA, Dragnea ar fi creat şi coordonat un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendum, din anchetele procurorilor reieşind că acesta ar fi folosit 10 metode diverse în scopul fraudării votului - precum votul multiplu, turismul electoral, dar şi falsificarea de semnături.

Din anchetă a reieşit că pe listele electorale erau zeci de semnături falsificate care vizau persoane plecate în străinătate, în vârstă, bolnave, nedeplasabile, sau chiar decedate. Autorităţile locale s-au mobilizat atât de exemplar încât în unele localităţi prezenţa la urne a fost de 185%

Procurorii DNA susţin că dispoziţiile date de Liviu Dragnea erau executate de către primari USL, liderii din teritoriu ai USL sau de către preşedinţii secţiilor de votare. Dragnea ar fi fost susţinut în fraudarea Referendumului de aproape 100 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, judeţele monitorizate de procurori.

Conform rechizitoriului, după ce Liviu Dragnea transmitea mesajele către liderii locali sau preşedinţii secţiilor de votare, aceştia intrau în acţiune şi duceau alegătorii la vot sau fraudau votul.