"Dosarul Murfatlar" a explodat. Evaziune fiscală de 600 de milioane de lei

Nu mai puţin de 10 persoane au fost puse sub urmărire penală şi reţinute, iar alte 40 de persoane sunt vizate de acte de urmărire penală într-un dosar în care prejudiciul adus statului român este de ordinul sutelor de milioane de lei, au anunţat marţi, în cadrul unui comunicat de presă, procurorii anticorupţie.

Oamenii legii i-au reţinut pe George Ivănescu, acţionar la mai multe companii viticole, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi Constantin Cîrciumaru, toţi asociaţi la societăţi comerciale de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice; Gheorghe Cosmin Popescu, administratorul special al uneia dintre societăţile comerciale implicate; Cătălin Florian Vasilescu, administrator a două societăţi comerciale; Sorin Vasile Săvoiu, director general al unei societăţi cu activitate de cultivare a strugurilor, în prezent lichidată.

În acelaşi timp, au fost reţinuţi şi funcţionarii publici Cristian George Lascu, la data faptelor director al Direcţiei de politici şi legislaţie în domeniile vamal şi nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice; Irina Tănase, la data faptelor şef al Direcţiei de Autorizări din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV), şi Ioan Toma, la data faptelor director general al Direcţiei generale juridice din cadrul ANAF.

Inculpaţii au fost prezentaţi judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti cu propunerea de arestare preventivă, iar cinci dintre ei - Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea, Gheorghe Cosmin Popescu, Cătălin Florian Vasilescu şi Sorin Vasile Săvoiu - au primit deja verdictul: vor merge la Beciul Domnesc. Ceilalţi cinci inculpaţi aşteaptă decizia magistraţilor.

Dosarul Murfatlar, în viziunea DNA

"În perioada 2010-2014, patru societăţi cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, deţinute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe şi de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale. Activitatea infracţională s-a desfăşurat în condiţiile în care funcţionarii publici din cadrul autorităţilor fiscale şi vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi prin atribuţiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos.

Cauzele producerii acestui prejudiciu, identificate în cauză, sunt:

- autorizarea, cu încălcarea dispoziţiilor legale, a trei antrepozite fiscale de producţie alcool şi băuturi alcoolice deţinute de societăţi;

- sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor şi a altor obligaţii fiscale prin înregistrarea unor operaţiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă;

- îngăduinţa funcţionarilor publici care nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi şi nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deşi societăţile au înregistrat lună de lună obligaţii fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant.

Astfel, în cazul a trei antrepozite fiscale de producţie, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice a încălcat legea în procedura de autorizare, prin adoptarea unor soluţii de admitere a cererilor în alte condiţii decât cele legale.

După autorizarea societăţilor ca antrepozite fiscale, funcţionarii publici cu atribuţii de serviciu în materie nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi în virtutea acestora şi astfel, timp de doi ani, autorizaţiile nu au fost suspendate, deşi lună de lună societăţile comerciale în cauză au acumulat obligaţii fiscale restante, inclusiv accize şi TVA.

Societăţile comerciale vizate în prezenta cauză s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale prin înregistrarea unor operaţiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă.

În temeiul deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare, societăţile menţionate au susţinut ulterior că au de încasat bani de la bugetul de stat, astfel ca împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească obligaţiile fiscale restante.

Trei dintre societăţile comerciale vizate de anchetă au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinşi furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă, astfel încât, printr-o eventuală compensare ori rambursare, această sumă să poată acoperi celelalte obligaţii fiscale pe care societăţile le înregistrează din activitatea de producţie a băuturilor alcoolice.

De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, una dintre societăţile cu activitate de producere şi comercializare băuturi alcoolice a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro), plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane de euro).

Menţionăm că suma de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro - totalul care rezultă din facturile emise de furnizorii artificiali ai societăţii respective) este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internaţional în perioada 2012 – 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în 2011.

Deşi la momentul intrării în insolvenţă (aprilie 2012), societatea respectivă nu înregistra, aparent, obligaţii restante către bugetul general consolidat, la data de 31.08.2014, conform unei adrese a finanţelor publice locale, respectiva societate figura cu obligaţii totale de plată la bugetul general consolidat, acumulate după deschiderea procedurii de insolvenţă, de 162.825.923 lei (aproximativ 36 milioane de euro).

În aceeaşi perioadă, o altă societate din cele vizate de anchetă a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali pentru o sumă totală de 1.702.851.601 lei (aproximativ 370 milioane de euro), din care 288.939.019 lei (aproximativ 65 milioane de euro) TVA.

Scopul pentru care şi această societate a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca şi în cazul anterior, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată şi de la plata altor obligaţii fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obţinerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat.

La momentul deschiderii procedurii insolvenţei, în luna martie 2012, nici această societate nu avea în mod aparent datorii către bugetul general consolidat. Potrivit declaraţiilor depuse de societate. Inspecţiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenţei au arătat că societatea avea obligaţii fiscale provenite în principal din modul de calcul a taxei pe valoarea adăugată. La data de 07.10.2014, datoriile însumau 90.180.097 lei.

Toate cele trei societăţi comerciale au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi au susţinut că, împotrivă unei societăţi aflate în insolvenţă, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligaţiile fiscale restante."